@ 9 Despre presiunea pasiva a pamantului

mihaiiasiromania.blogspot.ro

mecanica pamanturilor- probleme de geologie inginereasca


09 Despre presiunea pasiva a pamantului

               Constructiile subterane contin adeseori elemente care, prin modul transmiterii fortelor, sunt considerate ca incastrate in pamant. Fortele transmise de constructie la locul de incastrare produc impingeri pe suprafata de contact dintre constructie si pamant. Aceste impingeri provoaca, in interiorul masei de pamant, eforturi care pot atinge valori mai mari decat rezistentele limita ale pamantului respectiv. In acest caz, se formeaza plane de alunecare, masa de pamant ajunge in stare de deformatie plastica, iar pamantul nu mai este in stare sa preia fortele de rezemare transmise in zona de incastrare. In urma actiunii fortelor exterioare asupra partii superioare a culcei masivului de pamant alaturat care,prin rezistenta pe care o opune dislocarii, mareste gradul de stabilitate al constructiei si deci functioneaza ca o palplansa incastrata in pamant. In urma actiunii fortelor exterioare asupra partii superioare a palplansei
, aceasta are tendinta de a se roti in jurul unui punct (A), exercitand presiuni asupra pamantului inconjurator, ( pe portiunea BCD). In asemenea cazuri, masivul de pamant care primeste impingerea opune o reactiune egala si de sens contrar cu aceasta. Reactiunea maxima pe care pamantul o poate opune dealungul unei suprafete se numeste impingerea pasiva a pamantului. Daca presiunea aplicata depaseste impingerea pasiva, in masa de pamant apar suprafete de alunecare si se produce dislocarea masivului. In cazul unui zid executat intre doua maluri de pamant, pe care le sustine, se poate intampla ca, prin impingerea activa a unuia dintre ele, celalalt sa fie dislocat. In aceasta situatie actioneaza simultan, asupra constructiei, dintr-o parte impingerea activa
, iar din cealalta parte impingerea pasiva a pamantului. Stabilitatea zidului este imbunatatita de impingerea pasiva a celuilalt mal, care se opune miscarii sistemului.La verificarea stabilitatii zidului, este necesara cunoasterea valorii impingerii pasive care se opune impingerii active pentru a nu se produce dislocarea terenului in jurul constructiei de fundatie.  Analog este cazul unei gropi de fundatie sprijinite. Daca la un moment dat unul dintre pereti exercita o presiune activa mai mare ( de exemplu, in partea opusa a gropii circula vehicule
, care dau o suprasarcina) pe peretele opus se dezvolta forte pasive care pot atinge valoarea lor maxima(impingere pasiva). Suprasarcina pe teren poate proveni si din executarea, in apropierea gropii, a unui rambleu, sau din greutatea unei stive de materiale. Desi pentru calculul stabilitatii constructiilor definitive nu se poate lua in consideratie influenta presiunii pasive, totusi cunoasterea ei formeaza baza teoriei capacitatii portante a fundatiilor si constituie unul dintre cele mai importante capitole ale mecanicei maselor de pamant.

                                                       continuare in  10

                                                                         D.M.