joi, 31 decembrie 2015
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]:
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]: http://informatiesieducatie.blogspot.com
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]: DANSURI POPULARE ROMANESTI
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]: DANSURI POPULARE ROMANESTI http://informatiesieducatie.blogspot.com
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]: DANSURI POPULARE ROMANESTI .
INFORMATIE SI EDUCATIE [pag.7]: DANSURI POPULARE ROMANESTI : http://informatiesieducatie.blogspot.com
marți, 29 decembrie 2015
@(III) Sfaturi pentru inceperea unei afaceri pe cont propriu.TUBURI CERAMICE PENTRU DRENAJ
http://informatiesieducatie.blogspot.com
AFACERE PE CONT PROPRIU
Tuburi ceramice pentru drenaj
a) Tuburile ceramice pentru drenaj se obtin pe cale umeda,prin presare,din mase argiloase cu sau fara adaos de degresanti(var).Au forma interioara cilindrica,iar cea exterioara poate fi cilindrica sau prismatica. Lungimile tuburilor de drenaj este de 330+-10mm, diametrul interior este de 40......250 mm si grosimea peretilor de 8....30mm in functie de diametru. Se folosesc la lucrarile hidrotehnice de colectare si evacuare a apei pluviale sau inundatii.
b) Corpuri ceramice pentru pardolseli si grajduri
Se realizeaza pe cale umeda ,prin presare din mase argiloase, cu goluri orizontale.Pe fetele fara goluri se executa striuri pentru evitarea alunecarii animalelor si respectiv pentru marirea adeziunii mortarului la montarea lor. Se fabrica de 3 tipuri : cu lamba si uluc ; cu striuri; cu uluc.
Dimensiunile standardizate:
- pentru lamba si uluc L=200 mm l=200 mm i=108 mm
- pentru striuri L=190mm l=190mm i= 65mm
- cu uluc L=250mm l=250mm i=108 mm
vom continua si cu alte exemple
domnita
AFACERE PE CONT PROPRIU
Tuburi ceramice pentru drenaj
a) Tuburile ceramice pentru drenaj se obtin pe cale umeda,prin presare,din mase argiloase cu sau fara adaos de degresanti(var).Au forma interioara cilindrica,iar cea exterioara poate fi cilindrica sau prismatica. Lungimile tuburilor de drenaj este de 330+-10mm, diametrul interior este de 40......250 mm si grosimea peretilor de 8....30mm in functie de diametru. Se folosesc la lucrarile hidrotehnice de colectare si evacuare a apei pluviale sau inundatii.
b) Corpuri ceramice pentru pardolseli si grajduri
Se realizeaza pe cale umeda ,prin presare din mase argiloase, cu goluri orizontale.Pe fetele fara goluri se executa striuri pentru evitarea alunecarii animalelor si respectiv pentru marirea adeziunii mortarului la montarea lor. Se fabrica de 3 tipuri : cu lamba si uluc ; cu striuri; cu uluc.
Dimensiunile standardizate:
- pentru lamba si uluc L=200 mm l=200 mm i=108 mm
- pentru striuri L=190mm l=190mm i= 65mm
- cu uluc L=250mm l=250mm i=108 mm
domnita
luni, 28 decembrie 2015
@ ( II). Sfaturi pentru inceperea unei afaceri. Fabricarea elementelor pentru invelitori
http://informatiesieducatie.blogspot.com
Materiale ceramice pentru invelitori
Din grupa materialelor ceramice utilizate pentru INVELITORI fac parte :tiglele, olanele, coamele.
Aceste produse se obtin din ARGILE fuzibile, adica,argile prelucrate mai ingrijit decat in cazul fabricarii caramizilor.Se pregateste masa ceramica,ca in cazul aratat la fabricarea caramizilor dupa care se pune in tipare unde se preseaza sau se trage prin filiera presei cu melc.
Fasonarea produselor se face in stare cruda, dupa care urmeaza uscarea.
Fasonarea se poate face manual sau mecanic .Dupa uscare , operatie asemanatoare cu cea de la uscarea caramizilor, urmeaza arderea la temperatura de 900- 1000 *C.
Tiglele dupa forma si mod de obtinere se clasifica in : tigle cu doua jgheaburi, tigle cu doua jgheaburi laterale si la capete, tigle cu dublu falt, tigle cu un jgheab, trase si tigle solzi.
Pentru o rezemare corespunzatoare pe sipcile sarpantei de acoperis, tiglele sunt prevazute cu unul, doua sau patru ciocuri.
Tiglele solzi au o folosire nerationala a suprafetei lor[circa 45%] in comparatie cu celelalte tipuri,datorita faptului ca etansarea se realizeaza prin suprapunere si nu prin imbinare cu jgheaburi si pene.Din aceasta cauza, pentru 1mp de acoperis sunt necesare 40 bucati de tigle,iar acoperisul realizat din astfel de tigle este greu.
Coamele utilizate pentru imbinarea acoperisului,dupa marime si mod de imbinare se clasifica in : coame mari si coame mici.
Olanele au forma unor jumatati de trunchi de con si se aseaza pe acoperis in doua straturi :stratul inferior cu concavitatea in sus si partea ingusta spre panta,iar stratul superior cu concavitatea in jos si partea ingusta spre coama. Se fixeaza cu mortar de ciment-var.
Acoperisurile din olane sunt grele si neeconomice, dar se practica in regiuni cu vanturi puternice.
Pentru verificarea calitatii materialelor ceramice pentru invelitori, se efectueaza : determinarea dimensiunilor, existenta crapaturilor, a stirbiturilor [la colturi,muchii,fete,ciocuri, etc], se verifica sunetul, masa si influenta granulelor de var, determinareaimpermeabilitatii, rezistentei la inghet-dezghet si capacitatea portanta.
Impermeabilitatea se determina pe 10 bucati de tigle fixate cu chit bituminos intr-un cadru metalic,de asa natura incat tigla sa constituie partea de baza a cutiei etanse.In aceasta cutie se introduce apa pana ce nivelul ei este cu 50 mm deasupra suprafetei celei mai adanci a tiglei. Trebuie ca apa sa nu patrunda prin tigla timp de 3 ore.
Capacitatea portanta se determina prin incercarea la incovoiere, pe cinci bucati de tigle. Distanta dintre reazeme[deschiderea] se ia astfel:18cm pentru tigle solzi si 30cm pentru celelalte tigle.
In ce priveste verificarea la inghet-dezghet, a produselor ceramice,aceasta se verifica prin minimum 20 cicluri.
continuam cu Fabricarea Tuburilor ceramice
Succes in afaceri
domnita
Materiale ceramice pentru invelitori
Din grupa materialelor ceramice utilizate pentru INVELITORI fac parte :tiglele, olanele, coamele.
Aceste produse se obtin din ARGILE fuzibile, adica,argile prelucrate mai ingrijit decat in cazul fabricarii caramizilor.Se pregateste masa ceramica,ca in cazul aratat la fabricarea caramizilor dupa care se pune in tipare unde se preseaza sau se trage prin filiera presei cu melc.
Fasonarea produselor se face in stare cruda, dupa care urmeaza uscarea.
Fasonarea se poate face manual sau mecanic .Dupa uscare , operatie asemanatoare cu cea de la uscarea caramizilor, urmeaza arderea la temperatura de 900- 1000 *C.
Tiglele dupa forma si mod de obtinere se clasifica in : tigle cu doua jgheaburi, tigle cu doua jgheaburi laterale si la capete, tigle cu dublu falt, tigle cu un jgheab, trase si tigle solzi.
Pentru o rezemare corespunzatoare pe sipcile sarpantei de acoperis, tiglele sunt prevazute cu unul, doua sau patru ciocuri.
Tiglele solzi au o folosire nerationala a suprafetei lor[circa 45%] in comparatie cu celelalte tipuri,datorita faptului ca etansarea se realizeaza prin suprapunere si nu prin imbinare cu jgheaburi si pene.Din aceasta cauza, pentru 1mp de acoperis sunt necesare 40 bucati de tigle,iar acoperisul realizat din astfel de tigle este greu.
Coamele utilizate pentru imbinarea acoperisului,dupa marime si mod de imbinare se clasifica in : coame mari si coame mici.
Olanele au forma unor jumatati de trunchi de con si se aseaza pe acoperis in doua straturi :stratul inferior cu concavitatea in sus si partea ingusta spre panta,iar stratul superior cu concavitatea in jos si partea ingusta spre coama. Se fixeaza cu mortar de ciment-var.
Acoperisurile din olane sunt grele si neeconomice, dar se practica in regiuni cu vanturi puternice.
Pentru verificarea calitatii materialelor ceramice pentru invelitori, se efectueaza : determinarea dimensiunilor, existenta crapaturilor, a stirbiturilor [la colturi,muchii,fete,ciocuri, etc], se verifica sunetul, masa si influenta granulelor de var, determinareaimpermeabilitatii, rezistentei la inghet-dezghet si capacitatea portanta.
Impermeabilitatea se determina pe 10 bucati de tigle fixate cu chit bituminos intr-un cadru metalic,de asa natura incat tigla sa constituie partea de baza a cutiei etanse.In aceasta cutie se introduce apa pana ce nivelul ei este cu 50 mm deasupra suprafetei celei mai adanci a tiglei. Trebuie ca apa sa nu patrunda prin tigla timp de 3 ore.
Capacitatea portanta se determina prin incercarea la incovoiere, pe cinci bucati de tigle. Distanta dintre reazeme[deschiderea] se ia astfel:18cm pentru tigle solzi si 30cm pentru celelalte tigle.
In ce priveste verificarea la inghet-dezghet, a produselor ceramice,aceasta se verifica prin minimum 20 cicluri.
continuam cu Fabricarea Tuburilor ceramice
Succes in afaceri
domnita
@ [ I ] Sfaturi pentru inceperea unei afaceri pe cont propriu. Fabricarea caramizilor.
http://informatiesieducatie.blogspot.com
@TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A PRODUSELOR CERAMICE
Produsele ceramice sunt fabricate din argila, un material care poate fi gasit relativ ,usor si din care putem confectiona :caramizi, invelitori pentru acoperis [ tigle,olane, coame, tuburi ceramice pentru drenaj,gresie ceramica ] sau clincher.Clincherul se va folosi la zidarii aparente, drumuri de mare trafic, pardoseli , la captusirea canalelor colectoare, a pilelor si culeelor de poduri, etc.
Principalele faze din procesul tehnologic de fabricare a produselor ceramice sunt: pregatirea masei ceramice, fasonarea formelor crude, uscarea produselor, arderea , decorarea daca este cazul.
Pregatirea masei ceramice consta din urmatoarele operatiuni : dozarea argilei si a materialelor auxiliare care intra in componenta amestecului[apa, coloranti] eliminarea granulelor de pietris cuartos mai mari de 7mm si cele de calcar mai mari de 2mm. Maruntim bucatile de argila , le umezim si omogenizam materialul de lucru. Materialului de lucru crud, ii vom da forma dorita dar cu dimensiuni mai mari, prin operatia numita fasonare, deoarece in procesul de uscare si ardere are loc contractia masei ceramice. Fasonarea se poate face manual sau mecanic, functie de consistenta masei. Astfel,masele fluide se toarna in tipare absorbante de ipsos, cele plastice se fasoneaza prin presare usoara manuala sau mecanica, iar cele vartoase se fasoneaza prin presare usoara, manuala sau mecanica, iar cele vartoase numai prin presare mecanica puternica.In toate cazurile se va folosi tiparul.
Fasonarea mecanica [a caramizilor, tigle, etc] se realizeaza cu ajutorul presei cu melc si filiera; masa argiloasa introdusa in corpul presei este taiata de cutite si apoi preluata de melc, care o preseaza spre filiera din care iese sub forma de prisma cu sectiunea egala cu fata mare a caramizii.Prisma iesita din filiera este taiata cu aparate automate sau semiautomate, de forma caramizilor.
Uscarea formelor crude se efectueaza in soproane sau in camere special construite sau tuneluri si incalzite cu aer cald, sau in uscatorii montate deasupra cuptoarelor, care folosesc caldura radiata de cuptoare.
Arderea produselor ceramice se va face in cuptoare cu functionare intermitenta sau continua.
Cuptoarele cu functionare intermitenta sunt alcatuite din camere de ardere,in care arderea este oprita pentru incarcarea sau descarcarea produselor.
Cuptoarele cu functionare continua sunt cele circulare, Hoffmann sau tunel, acestea sunt alcatuite dintr-un numar par de compartimente[camere] dispuse circular compartimentate prin panouri de hartie care se arde odata cu arderea produselor.In aceste cuptoare produsele stau pe loc si se misca folcul de la o camera la alta.
Cuptoarele tunel au zona de ardere fixa.Produsele sunt asezate pe vagonete si sunt plimbate de la un capat la celalalt a cuptorului.
Pentru decorarea produselor ceramice se vor folosi angobele si glazurile.
Angobele se realizeaza prin aplicarea de suspensii apoase de argile curate pe produsele uscate,care se ard odata cu acestea.
Glazurile sau smalturile sunt pelicule subtiri de sticla de pe suprafata produselor ceramice.Se obtin prin aplicarea pe produse uscate sau arse pana la structura poroasa [biscuit] a unor suspensii apoase de materiale,care in timpul arderii se topesc,formand sticle transparente sau opace diferit colorate. Cea mai simpla glazura se realizeaza cu sarea de bucatarie,la formarea careia participa si unele componete ale produsului ceramic.
VA UREZ SPOR LA TREABA SI SUCCES IN AFACERE
domnita
@TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A PRODUSELOR CERAMICE
Produsele ceramice sunt fabricate din argila, un material care poate fi gasit relativ ,usor si din care putem confectiona :caramizi, invelitori pentru acoperis [ tigle,olane, coame, tuburi ceramice pentru drenaj,gresie ceramica ] sau clincher.Clincherul se va folosi la zidarii aparente, drumuri de mare trafic, pardoseli , la captusirea canalelor colectoare, a pilelor si culeelor de poduri, etc.
Principalele faze din procesul tehnologic de fabricare a produselor ceramice sunt: pregatirea masei ceramice, fasonarea formelor crude, uscarea produselor, arderea , decorarea daca este cazul.
Pregatirea masei ceramice consta din urmatoarele operatiuni : dozarea argilei si a materialelor auxiliare care intra in componenta amestecului[apa, coloranti] eliminarea granulelor de pietris cuartos mai mari de 7mm si cele de calcar mai mari de 2mm. Maruntim bucatile de argila , le umezim si omogenizam materialul de lucru. Materialului de lucru crud, ii vom da forma dorita dar cu dimensiuni mai mari, prin operatia numita fasonare, deoarece in procesul de uscare si ardere are loc contractia masei ceramice. Fasonarea se poate face manual sau mecanic, functie de consistenta masei. Astfel,masele fluide se toarna in tipare absorbante de ipsos, cele plastice se fasoneaza prin presare usoara manuala sau mecanica, iar cele vartoase se fasoneaza prin presare usoara, manuala sau mecanica, iar cele vartoase numai prin presare mecanica puternica.In toate cazurile se va folosi tiparul.
Fasonarea mecanica [a caramizilor, tigle, etc] se realizeaza cu ajutorul presei cu melc si filiera; masa argiloasa introdusa in corpul presei este taiata de cutite si apoi preluata de melc, care o preseaza spre filiera din care iese sub forma de prisma cu sectiunea egala cu fata mare a caramizii.Prisma iesita din filiera este taiata cu aparate automate sau semiautomate, de forma caramizilor.
Uscarea formelor crude se efectueaza in soproane sau in camere special construite sau tuneluri si incalzite cu aer cald, sau in uscatorii montate deasupra cuptoarelor, care folosesc caldura radiata de cuptoare.
Arderea produselor ceramice se va face in cuptoare cu functionare intermitenta sau continua.
Cuptoarele cu functionare intermitenta sunt alcatuite din camere de ardere,in care arderea este oprita pentru incarcarea sau descarcarea produselor.
Cuptoarele cu functionare continua sunt cele circulare, Hoffmann sau tunel, acestea sunt alcatuite dintr-un numar par de compartimente[camere] dispuse circular compartimentate prin panouri de hartie care se arde odata cu arderea produselor.In aceste cuptoare produsele stau pe loc si se misca folcul de la o camera la alta.
Cuptoarele tunel au zona de ardere fixa.Produsele sunt asezate pe vagonete si sunt plimbate de la un capat la celalalt a cuptorului.
Pentru decorarea produselor ceramice se vor folosi angobele si glazurile.
Angobele se realizeaza prin aplicarea de suspensii apoase de argile curate pe produsele uscate,care se ard odata cu acestea.
Glazurile sau smalturile sunt pelicule subtiri de sticla de pe suprafata produselor ceramice.Se obtin prin aplicarea pe produse uscate sau arse pana la structura poroasa [biscuit] a unor suspensii apoase de materiale,care in timpul arderii se topesc,formand sticle transparente sau opace diferit colorate. Cea mai simpla glazura se realizeaza cu sarea de bucatarie,la formarea careia participa si unele componete ale produsului ceramic.
VA UREZ SPOR LA TREABA SI SUCCES IN AFACERE
sâmbătă, 26 decembrie 2015
vineri, 25 decembrie 2015
joi, 24 decembrie 2015
miercuri, 23 decembrie 2015
marți, 22 decembrie 2015
duminică, 20 decembrie 2015
sâmbătă, 19 decembrie 2015
vineri, 18 decembrie 2015
joi, 17 decembrie 2015
miercuri, 16 decembrie 2015
sâmbătă, 12 decembrie 2015
PROPUNERE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR FINANCIARE
Acest articol isi propune sa va faca cunoscut faptul ca exista oportunitati de castig imediat intre 100 si 285 USD lunar,inca din prima luna de activitate parte-time sau full-time. Aceasta oportunitate a fost lansata de catre CLAUDIU NEACSU in Iunie 2015 si reprezinta o sansa de care trebuie sa profiti cat mai repede.
De asemenea,acest proiect are rol educational,in sensul ca si-a propus sa corecteze o mare eroare existenta in acest moment in mentalul colectiv al societatii.
Datorita acestei erori, cei mai multi oameni inca nu au reusit sa-si rezolve problemele financiare.
Pentru mai multe informatii, solicitati acum detalii unuia dintre membrii echipei noastre, la una din adresele noastre de e-mail :
clautecro1 @ gmail.com sau
domnitamihaiu44444only@gmail.com OK ?
miercuri, 8 iulie 2015
Walter J. Veith - Noua ordine mondiala - romaneste 21/24
Walter J. Veith - Noua ordine mondiala - romaneste 21/24
Walter J. Veith - Taramul mistic al mortii - romaneste 22/24
Walter J. Veith - Taramul mistic al mortii - romaneste 22/24
miercuri, 17 iunie 2015
@21 *flori din nemarginire*
http://mihaiiasiromania.blogspot.ro
Primim comenzi pentru Carti ilustrate cu tema florala
Primim comenzi pentru Carti ilustrate cu tema florala
marți, 19 mai 2015
@19 * flori din nemarginire*
http://mihaiiasiromania.blogspot.ro
Executam la comanda Carti cu ilustrate florale si Coperti cu ilustrate florale pentru Caiete si Notes Bloc
luni, 18 mai 2015
@18 * flori din nemarginire*
http://mihaiiasiromania.blogspot.ro
Executam la comanda, Carti cu ilustrate florale si Coperti cu ilustrate florale pentru Caiete si Notes Bloc
@17 * flori din nemarginire*
http://mihaiiasiromania.blogspot.ro
Executam la comanda, carti ilustrate cu tema florala,
Coperti ilustrate cu tema florala pentru caiete si Bloc Notes
marți, 12 mai 2015
@ 35 MATERIALE DE CONSTRUCTII OBTINUTE DIN SCOARTA PAMANTULUI
http://feed.mihai.blogspot.ro
35.Materiale de constructii obtinute din scoarta
terestra
35.1 Mineralele
Mineralele sunt substante naturale, in general solide,omogene
din punct de vedere fizico-chimic, care se formeaza in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.In natura,majoritatea mineralelor apar cu structura cristalina, adica:particulele constituiente sunt aranjate conform unor reguli de simetrie, reflectata in exterior printr-o forma geometrica regulata a cristalului. Exista insa si minerale amorfe , cand particulele constituiente sunt dispuse dezordonat, si care in conditii de crestere libera iau forma exterioara sferoidala. Din punct de vedere chimic,mineralele pot fi alcatuite din elemente native - metale, metaloizi in stare necombinata(aur, argint,cuprul,sulful,diamantul etc) sau din diferite combinatii ale elementelor :oxizi,hidroxizi,cloruri,fluoruri,sulfuri,silicati,
carbonati, azotati, sulfati etc
35.2 Rocile
Rocile sunt asociatii naturale de minerale si constituie scoarta terestra.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:geneza,structura si textura.
Dupa geneza se clasifica in : roci magmatice sau eruptive, roci sedimentare si roci metamorfozate.In functie de structura :gradul de cristalizare al mineralelor componente ,rocile se impart in roci cu structura holocristalina, care sunt complet cristalizate, roci cu structura hemicristalina din care ac parte minerale partial cristalizate si partial amorfe, roci cu structura amorfa din care fac parte mineralele amorfe. Dupa textura, adica dupa modul de aranjare in spatiu a mineralelor componente, rocile se clasifica in :roci cu textura neorientata sau masiva, roci cu textura stratificata in care straturile sunt alcatuite din aceleasi minerale si roci cu textura sistoasa in care straturile sunt compuse din minerale diferite.
Principalele minerale din structura rocilor :
________________________________________________________________________
Cuartul alb incolor,alb laptos, Este un mineral dur,stabil chimic,
sticlos cu aspect gras refractar,rezistenta mare la compresie
________________________________________________________________________
Feldsapatii sunt roz,alb-rosietic,galben Are stabilitate chimica redusa
silicati de aluminiu rezistenta la compresie 1200-1700
cu potasiu,sodiu dan/cmp
sau calciu
________________________________________________________________________
Micele sunt silicati incolor-galbui Este greu fuzibila si stabila chimic;
complecsi,hidratati sidefati cliveaza perfect in placute subtiri si
de aluminiu elastice
Varietatea mai des intalnita este
mica potasica sau Muscovit
_______________________________________________________________________
Silicati feromagnezieni verde inchis,brun, negru, Minerale inchise la culoare si cu
:piroxenul,amfiboli,olivine sticlos rezilienta marita
________________________________________________________________________
Calcitul incolor,alb-laptos,colorat, Cliveaza perfect si face efervescenta
sticlos cu toti acizii.Este mineralul predomi
-nant in masivele de calcare si
marmure
________________________________________________________________________
Magnezitul alb-galben,brun-negricios Cliveaza perfect si prezinta eferves
sticlos -centa la cald cu acid clorhidric
________________________________________________________________________
Dolomitul incolor, alb,colorat,sticlos Clivaj perfect, efervescenta in pulbe
-re cu acid clorhidric
________________________________________________________________________
Ghipsul incolor,alb,colorat,sidefos, Este solubil in apa, se zgarie cu
sticlos unghia
_________________________________________________________________________
continuare 36:Roci magmatice
D.M.
35.Materiale de constructii obtinute din scoarta
terestra
35.1 Mineralele
Mineralele sunt substante naturale, in general solide,omogene
din punct de vedere fizico-chimic, care se formeaza in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.In natura,majoritatea mineralelor apar cu structura cristalina, adica:particulele constituiente sunt aranjate conform unor reguli de simetrie, reflectata in exterior printr-o forma geometrica regulata a cristalului. Exista insa si minerale amorfe , cand particulele constituiente sunt dispuse dezordonat, si care in conditii de crestere libera iau forma exterioara sferoidala. Din punct de vedere chimic,mineralele pot fi alcatuite din elemente native - metale, metaloizi in stare necombinata(aur, argint,cuprul,sulful,diamantul etc) sau din diferite combinatii ale elementelor :oxizi,hidroxizi,cloruri,fluoruri,sulfuri,silicati,
carbonati, azotati, sulfati etc
35.2 Rocile
Rocile sunt asociatii naturale de minerale si constituie scoarta terestra.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:geneza,structura si textura.
Dupa geneza se clasifica in : roci magmatice sau eruptive, roci sedimentare si roci metamorfozate.In functie de structura :gradul de cristalizare al mineralelor componente ,rocile se impart in roci cu structura holocristalina, care sunt complet cristalizate, roci cu structura hemicristalina din care ac parte minerale partial cristalizate si partial amorfe, roci cu structura amorfa din care fac parte mineralele amorfe. Dupa textura, adica dupa modul de aranjare in spatiu a mineralelor componente, rocile se clasifica in :roci cu textura neorientata sau masiva, roci cu textura stratificata in care straturile sunt alcatuite din aceleasi minerale si roci cu textura sistoasa in care straturile sunt compuse din minerale diferite.
Principalele minerale din structura rocilor :
________________________________________________________________________
Cuartul alb incolor,alb laptos, Este un mineral dur,stabil chimic,
sticlos cu aspect gras refractar,rezistenta mare la compresie
________________________________________________________________________
Feldsapatii sunt roz,alb-rosietic,galben Are stabilitate chimica redusa
silicati de aluminiu rezistenta la compresie 1200-1700
cu potasiu,sodiu dan/cmp
sau calciu
________________________________________________________________________
Micele sunt silicati incolor-galbui Este greu fuzibila si stabila chimic;
complecsi,hidratati sidefati cliveaza perfect in placute subtiri si
de aluminiu elastice
Varietatea mai des intalnita este
mica potasica sau Muscovit
_______________________________________________________________________
Silicati feromagnezieni verde inchis,brun, negru, Minerale inchise la culoare si cu
:piroxenul,amfiboli,olivine sticlos rezilienta marita
________________________________________________________________________
Calcitul incolor,alb-laptos,colorat, Cliveaza perfect si face efervescenta
sticlos cu toti acizii.Este mineralul predomi
-nant in masivele de calcare si
marmure
________________________________________________________________________
Magnezitul alb-galben,brun-negricios Cliveaza perfect si prezinta eferves
sticlos -centa la cald cu acid clorhidric
________________________________________________________________________
Dolomitul incolor, alb,colorat,sticlos Clivaj perfect, efervescenta in pulbe
-re cu acid clorhidric
________________________________________________________________________
Ghipsul incolor,alb,colorat,sidefos, Este solubil in apa, se zgarie cu
sticlos unghia
_________________________________________________________________________
continuare 36:Roci magmatice
D.M.
miercuri, 6 mai 2015
@16 * Flori din nemarginite*
http://feed.mihai.blogspot.rohttp://mihaiiasiromania.blogspot.ro
Executam la comanda, Carti ilustrate cu tema florala si Coperti cu tema florala pentru Caiete si Notes Bloc
Executam la comanda, Carti ilustrate cu tema florala si Coperti cu tema florala pentru Caiete si Notes Bloc
@34 Instalatii diverse in componenta cofrajelor glisante
http://feeds.blogspot.ro
34.Instalatii diverse in componenta cofrajelor
Pentru functionarea in bune conditii a cofrajului glisant, trebuie asigurata o buna functionare a instalatiilordiverse: instalatia de forta si lumina, instalatia de alimentare cu apa, instalatia de incalzire si telefon, etc,etc
Ele se vor executa pe baza unui proiect special intocmit.Racordarile respective vor trebui sa fie prevazute de la inceput cu suficienta rezerva in ce priveste lungimea,astfel, ca sa poata fi utilizate in bune conditii pana la cota superioara a constructiei. Practic acest lucru se realizeaza amplasand la baza constructiei furtunurile sau cablurile, stranse sub forma de colac,intr-un loc ferit si care se desfasoara pe masura ridicarii cofrajului glisant. Instalatia electrica foloseste pentru alimentarea cu forta a instalatiei de ridicat si pentru iluminat pe timp de noapte.Aceasta se alimenteaza la tensiunea de 380/22 V si actioneaza motoarele pompelor de ulei.Toate tablourile de distributie se vor monta pe platforma superioara a cofrajului glisant in locuri vizibile si usor accesibile.Se interzice montarea lor pe platformele inferioare unde controlul se face mai greu.Instalatia electrica de iluminat se va executa la o tensiune redusa,24V, pentru a evita pericolul de electrocutare.Se va monta cate un bec de 60-100W la fiecare 1,5-3m intre juguri,sub podina superioara din exterior si in fiecare camera. Platforma de lucru mai poate fi luminata cu reflectoare montate pe conturul constructiei,dar acest sistem produce neplaceri atunci cand pentru ridicarea betoanelor se folosesc macarale turn, deoarece la ultimile niveluri manevrele bratului macaralei sunt reduse. Becurile trebuie sa fie cu abajururi si plasa de sarma pentru a nu fi sparte prin lovire sau in timp de ploaie. Iluminatul se poate face si sub tensiunea de 120 sau 220 V, cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.Se va folosi si iluminatul fluorescent a platformelor de lucru la cofrajele glisante.Pentru legatura intre pompe se va folosi o instalatie electrica de semnalizare acustica si optica in vederea sincronizarii pornirii si opririi lor. Pe platforma superioara se poate amenaja locuri speciale pentru fumat dotate cu cutii de nisip.
continuare in 35
D.M.
34.Instalatii diverse in componenta cofrajelor
Pentru functionarea in bune conditii a cofrajului glisant, trebuie asigurata o buna functionare a instalatiilordiverse: instalatia de forta si lumina, instalatia de alimentare cu apa, instalatia de incalzire si telefon, etc,etc
Ele se vor executa pe baza unui proiect special intocmit.Racordarile respective vor trebui sa fie prevazute de la inceput cu suficienta rezerva in ce priveste lungimea,astfel, ca sa poata fi utilizate in bune conditii pana la cota superioara a constructiei. Practic acest lucru se realizeaza amplasand la baza constructiei furtunurile sau cablurile, stranse sub forma de colac,intr-un loc ferit si care se desfasoara pe masura ridicarii cofrajului glisant. Instalatia electrica foloseste pentru alimentarea cu forta a instalatiei de ridicat si pentru iluminat pe timp de noapte.Aceasta se alimenteaza la tensiunea de 380/22 V si actioneaza motoarele pompelor de ulei.Toate tablourile de distributie se vor monta pe platforma superioara a cofrajului glisant in locuri vizibile si usor accesibile.Se interzice montarea lor pe platformele inferioare unde controlul se face mai greu.Instalatia electrica de iluminat se va executa la o tensiune redusa,24V, pentru a evita pericolul de electrocutare.Se va monta cate un bec de 60-100W la fiecare 1,5-3m intre juguri,sub podina superioara din exterior si in fiecare camera. Platforma de lucru mai poate fi luminata cu reflectoare montate pe conturul constructiei,dar acest sistem produce neplaceri atunci cand pentru ridicarea betoanelor se folosesc macarale turn, deoarece la ultimile niveluri manevrele bratului macaralei sunt reduse. Becurile trebuie sa fie cu abajururi si plasa de sarma pentru a nu fi sparte prin lovire sau in timp de ploaie. Iluminatul se poate face si sub tensiunea de 120 sau 220 V, cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.Se va folosi si iluminatul fluorescent a platformelor de lucru la cofrajele glisante.Pentru legatura intre pompe se va folosi o instalatie electrica de semnalizare acustica si optica in vederea sincronizarii pornirii si opririi lor. Pe platforma superioara se poate amenaja locuri speciale pentru fumat dotate cu cutii de nisip.
continuare in 35
D.M.
marți, 5 mai 2015
@33 Instalatia pentru controlul pozitiei cofrajului glisant
http://feeds.feedburner.com/blogspot.RO
33. Instalatia pentru controlul pozitiei cofrajului
Executarea corecta,fara devieri a constructiei fata de linia verticala,precum si desfasurarea normala a glisarii,fara dificultati,accidente sau opriri din lucru,depinde de modul cum se asigura orizontalitatea si verticalitatea cofrajului glisant,de controlul permanent al pozitiei corecte pe care trebuie sa o aibe cofrajul pe tot timpul glisarii.Pozitia cofrajului trebuie sa fie cunoscuta in orice moment.Acest control se poate face :cu instalatia de nivele, cu mira gradata si cu firul cu plumb.Instalatia cu nivele cel mai folosit, indica exact pozitia pe verticala a jugului respectiv,fata de nivelul general, insa, prezinta dezavantajul ca in timpul executiei apar scapari ale lichidului din retea, fapt care conduce la dereglarea intregului sistem de nivele.Repunerea in functiune este destul de dificila in special noaptea cand se depisteaza cu greu locul pe unde a pierdut lichidul. Furtunurile de nivel trebuie protejate contra loviturilor, de aceea in zonele de circulatie ele se monteaza uneori sub platforma superioara a cofrajului glisant si se prind de coastele panourilor cu bratari de tabla.In reteaua de nivele se introduce apa, care, pentru a fi mai vizibila se coloreaza cu o substanta care nu trebuie sa adere la sticlele de nivel.Se introduce in reteaua de nivel apa pana la nivelul reperilor trasati de la inceput pe cadrele din lemn, astfel ca toti reperii sa se afle la acelasi nivel. Pentru compensarea diferitelor pierderi de apa din retea, se monteaza unul sau doua rezervoare de apa, de 5-10 l, care se leaga intre ele cu un furtun suplimentar.Daca in timpul glisarii se constata ca un reper se afla sub nivelul apei din sticla de nivel, inseamna ca portiunea de cofraj din zona respectiva a ramas in urma, iar daca se afla deasupra, inseamna ca s-a ridicat prea mult. Reglarea pozitiei orizontale se face actionand asupra cursorului verinelor.Un alt sistem de control al orizontalitatii este cel alcatuit dintr-o serie de repere metalice fixate pe tije in acelasi plan orizontal, fata de care se observa pozitia fiecarei verine prin intermediul unei rigle gradate.Sistemul este mai putin exact, insa nu se deregleaza usor. O alta metoda de control al orizontalitatii consta dintr-un dispozitiv de reglare automata a cursorului verinelor.In momentul in care o verina a ajuns mai repede la nivelul reperului,acesta cu ajutorul unei tije blocheaza verina, lasand pe cealalta sa o ajunga din urma. La constructiile circulare cu o singura celula,se vor monta patru fire cu plumb,dispuse pe doua axe rectangulare,iar la constructiile cu mai multe celule se vor monta cate trei fire cu plumb dispuse pe trei raze in fiecare celula. La constructiile dreptunghiulare se vor monta cate un fir cu plumb la fiecare din cele patru colturi plus doua la mijlocul laturilor lungi.
continuare in 34
D.M.
33. Instalatia pentru controlul pozitiei cofrajului
Executarea corecta,fara devieri a constructiei fata de linia verticala,precum si desfasurarea normala a glisarii,fara dificultati,accidente sau opriri din lucru,depinde de modul cum se asigura orizontalitatea si verticalitatea cofrajului glisant,de controlul permanent al pozitiei corecte pe care trebuie sa o aibe cofrajul pe tot timpul glisarii.Pozitia cofrajului trebuie sa fie cunoscuta in orice moment.Acest control se poate face :cu instalatia de nivele, cu mira gradata si cu firul cu plumb.Instalatia cu nivele cel mai folosit, indica exact pozitia pe verticala a jugului respectiv,fata de nivelul general, insa, prezinta dezavantajul ca in timpul executiei apar scapari ale lichidului din retea, fapt care conduce la dereglarea intregului sistem de nivele.Repunerea in functiune este destul de dificila in special noaptea cand se depisteaza cu greu locul pe unde a pierdut lichidul. Furtunurile de nivel trebuie protejate contra loviturilor, de aceea in zonele de circulatie ele se monteaza uneori sub platforma superioara a cofrajului glisant si se prind de coastele panourilor cu bratari de tabla.In reteaua de nivele se introduce apa, care, pentru a fi mai vizibila se coloreaza cu o substanta care nu trebuie sa adere la sticlele de nivel.Se introduce in reteaua de nivel apa pana la nivelul reperilor trasati de la inceput pe cadrele din lemn, astfel ca toti reperii sa se afle la acelasi nivel. Pentru compensarea diferitelor pierderi de apa din retea, se monteaza unul sau doua rezervoare de apa, de 5-10 l, care se leaga intre ele cu un furtun suplimentar.Daca in timpul glisarii se constata ca un reper se afla sub nivelul apei din sticla de nivel, inseamna ca portiunea de cofraj din zona respectiva a ramas in urma, iar daca se afla deasupra, inseamna ca s-a ridicat prea mult. Reglarea pozitiei orizontale se face actionand asupra cursorului verinelor.Un alt sistem de control al orizontalitatii este cel alcatuit dintr-o serie de repere metalice fixate pe tije in acelasi plan orizontal, fata de care se observa pozitia fiecarei verine prin intermediul unei rigle gradate.Sistemul este mai putin exact, insa nu se deregleaza usor. O alta metoda de control al orizontalitatii consta dintr-un dispozitiv de reglare automata a cursorului verinelor.In momentul in care o verina a ajuns mai repede la nivelul reperului,acesta cu ajutorul unei tije blocheaza verina, lasand pe cealalta sa o ajunga din urma. La constructiile circulare cu o singura celula,se vor monta patru fire cu plumb,dispuse pe doua axe rectangulare,iar la constructiile cu mai multe celule se vor monta cate trei fire cu plumb dispuse pe trei raze in fiecare celula. La constructiile dreptunghiulare se vor monta cate un fir cu plumb la fiecare din cele patru colturi plus doua la mijlocul laturilor lungi.
continuare in 34
D.M.
miercuri, 29 aprilie 2015
Moon Life On Earth: Inactive SIM
Moon Life On Earth: Inactive SIM: After Facebook incident recently. Very odd coincidence, my Singtel prepaid SIM card inactivated! Trouble login accounts associated with my...
luni, 27 aprilie 2015
@15 * Slideshow-ul meu*
http://feed.mihai.blogspot.rohttp://mihaiiasiromania.blogspot.ro
executam .la comanda, carti ilustrate cu tema florala
Coperti cu tema florala pentru caiete si Notes Bloc
executam .la comanda, carti ilustrate cu tema florala
Coperti cu tema florala pentru caiete si Notes Bloc
@32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
COFRAJE GLISANTE
32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
Platformele de lucru sunt :superioare si inferioare
Platformele de lucru superioare servesc pentru circulatia oamenilor, pentru sustinerea utilajelor,aparatelor,dispozitivelor, instalatiilor necesare functionarii cofrajului glisant cat si pentru transportul si depozitarea materialelor, montarea armaturilor in pereti, montarea ramelor si cutiilor pentru goluri, turnarea betonului, manipularea si controlul instalatiei de ridicare, conducerea si controlul glisarii. Platformele inferioare (suspendate),servesc pentru circulatia oamenilor
controlul betonului iesit din cofraj,reparatii la betonul din peretii glisanti,
demontarea ramelor si a cutiilor pentru goluri,finisarea peretilor.Ele sunt suspendate la 3,5-4 m sub cele superioare,iar cand operatiile care se executa de pe platforma inferioara au o durata mai mare, se monteaza doua platforme inferioare suprapuse la distanta de 3,00-4,00 m.La constructiile la care transportul betonului pe orizontala trebuie facut pe cofrajul glisant, se poate prevedea si o a 3-a platforma deasupra celei superioare (pasarela) dispusa numai pe o parte din suprafata constructiei. Ea se poate sprijini direct pe juguri sau pe platforma superioara. Distribuirea betonului se va face prin jgheaburi dirifate catre camera sau celula.
Platformele de lucru sunt alcatuite din doua parti :scheletul de rezistenta si podina de uzura. Scheletul de rezistenta difera de la un tip de constructie la altul, fiind in functie dedeschiderile dintre punctele de sprijin si de materialele care se folosesc. Suspendarea platformei inferioare se face in mai multe moduri: cu bare de otel si cu tevi de schela solidarizate prin mansoane de strangere.
Podina de uzura se confectioneaza de cele mai multe ori, din lemn.Podinile de uzura superioare se executa din dulapi de 4,8 cm grosime iar cele inferioare din dulapi de 3,8 cm grosime si cu latimi de cel putin 18 cm, batuti in cuie direct pe scheletul de rezistenta sau pe chingi. Intre dulapii podinelor se lasa interspatii de circa 5 mm pentru a permite umflarea lemnului la umezeala. Pentru accesul
de la podina superioara la cea inferioara si invers se executa cate un chepeng de circa 70x90 cm la fiecare celula cu scari simple din lemn sau metal. Podinile inferioare trebuie sa fie retrase cu aproximativ 5 cm de la fata peretilor de beton.Parapetele se monteaza pentru a se asigura securitatea muncitorilor care lucreaza pe platforme cat si a celor care lucreaza in jurul obiectului care se gliseaza;se vor executa , obligatoriu,parapete la toate platformele de lucru in exterior si la fiecare gol mai mare de 15x15 cm. Ele vor avea o inaltime de 1,00-1,20m si vor fi prevazute la partea lor superioara cu o bara orizontala din lemn cu sectiunea de 4,8x12 cm sau din otel-beton cu diametrul de 10mm asezate la 30cm una fata de alta, iar la partea inferioara se vor monta scanduri de margine cu sectiunea de 2,5x10 cm.
continuare 33/Cadre si suporti
D.M.
32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
Platformele de lucru sunt :superioare si inferioare
Platformele de lucru superioare servesc pentru circulatia oamenilor, pentru sustinerea utilajelor,aparatelor,dispozitivelor, instalatiilor necesare functionarii cofrajului glisant cat si pentru transportul si depozitarea materialelor, montarea armaturilor in pereti, montarea ramelor si cutiilor pentru goluri, turnarea betonului, manipularea si controlul instalatiei de ridicare, conducerea si controlul glisarii. Platformele inferioare (suspendate),servesc pentru circulatia oamenilor
controlul betonului iesit din cofraj,reparatii la betonul din peretii glisanti,
demontarea ramelor si a cutiilor pentru goluri,finisarea peretilor.Ele sunt suspendate la 3,5-4 m sub cele superioare,iar cand operatiile care se executa de pe platforma inferioara au o durata mai mare, se monteaza doua platforme inferioare suprapuse la distanta de 3,00-4,00 m.La constructiile la care transportul betonului pe orizontala trebuie facut pe cofrajul glisant, se poate prevedea si o a 3-a platforma deasupra celei superioare (pasarela) dispusa numai pe o parte din suprafata constructiei. Ea se poate sprijini direct pe juguri sau pe platforma superioara. Distribuirea betonului se va face prin jgheaburi dirifate catre camera sau celula.
Platformele de lucru sunt alcatuite din doua parti :scheletul de rezistenta si podina de uzura. Scheletul de rezistenta difera de la un tip de constructie la altul, fiind in functie dedeschiderile dintre punctele de sprijin si de materialele care se folosesc. Suspendarea platformei inferioare se face in mai multe moduri: cu bare de otel si cu tevi de schela solidarizate prin mansoane de strangere.
Podina de uzura se confectioneaza de cele mai multe ori, din lemn.Podinile de uzura superioare se executa din dulapi de 4,8 cm grosime iar cele inferioare din dulapi de 3,8 cm grosime si cu latimi de cel putin 18 cm, batuti in cuie direct pe scheletul de rezistenta sau pe chingi. Intre dulapii podinelor se lasa interspatii de circa 5 mm pentru a permite umflarea lemnului la umezeala. Pentru accesul
de la podina superioara la cea inferioara si invers se executa cate un chepeng de circa 70x90 cm la fiecare celula cu scari simple din lemn sau metal. Podinile inferioare trebuie sa fie retrase cu aproximativ 5 cm de la fata peretilor de beton.Parapetele se monteaza pentru a se asigura securitatea muncitorilor care lucreaza pe platforme cat si a celor care lucreaza in jurul obiectului care se gliseaza;se vor executa , obligatoriu,parapete la toate platformele de lucru in exterior si la fiecare gol mai mare de 15x15 cm. Ele vor avea o inaltime de 1,00-1,20m si vor fi prevazute la partea lor superioara cu o bara orizontala din lemn cu sectiunea de 4,8x12 cm sau din otel-beton cu diametrul de 10mm asezate la 30cm una fata de alta, iar la partea inferioara se vor monta scanduri de margine cu sectiunea de 2,5x10 cm.
continuare 33/Cadre si suporti
D.M.
@ 31 Constructia unui COFRAJ GLISANT
COFRAJE GLISANTE
31 Constructia unui Cofraj glisant
Cofrajul glisant este alcatuit din doi pereti de 1,00-1,20m inaltime
,montati fata-n fata si inclinati fata de verticala cu 0,5-1cm, pentru a forma conicitatea cofrajului care urmaresc conturul peretilor constructiei pe intreaga suprafata.Peretii sunt mai apropiati sus si mai indepartati jos cu 0,5-1 cm,in asa fel ca la mijloc deschiderea sa fie egala cu grosimea peretelui,betonul deslipindu-se de cofraj la partea inferioara a treimii lui.Buna functionare a cofrajului depinde de respectarea exacta si uniforma a inclinarii panourilor fata de verticala. Peretii se vor imparti in pabouri care se vor imbina, pentru montarea usoara al acestora.Panourile de cofraj reprezinta tiparul propriu-zis prin care se da betonului turnat in pereti, forma si dimensiunea prevazuta in proiect.Panourile trebuie sa indeplineasca si functia de etanseitate si rezistenta obligatoriu. Panourile se confectioneaza din lemn, metal ; Cele mai utilizate sunt pabourile din lemn.Ele sunt alcatuite din scheletul panoului si peretele panoului,
care da forma finala a betonului la intarire.Peretele panoului se poate executa din:- dulapi de 8-10cm latime si 2,8 cm grosime, lucrati in lamba si uluc, prinsi pe scheletul de rezistenta cu interspatii de 4-5 mm; acesti dulapi vin in contact direct cu betonul.
- dulapi de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana sau scanduri de 2,4 sau 2,8 cm grosime, captusiti cu tabla neagra decapata de 0,4-0,5 mm grosime, cu interspatii de 1-1,5 cm;
- placaj de exterior de 15-18 mm grosime.
Solutia cea mai utilizata este folosirea dulapului de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana, imbracati cu tabla neagra decapata de grosime 0,4-0,5 mm si se mai numeste astereala.Fata panoului care vine in contact cu betonul se va executa astfel ca sa nu prezinte denivelari mai mari de 2mm sub dreptarul de 1m lungime.Scheletul panoului de cofraj glisant are rolul de a rigidiza panoul in toate directiile.El este alcatuit din : coaste,montanti,diagonale si papuci. Se executa din lemn sau din metal.Coastele reprezinta partea cea mai importanta a scheletului deoarece este elementul de baza in ce priveste rezistenta panoului in timpul procesului de glisare.Astfel vom gasi coaste superioare si coapse inferioare.Coastele trebuiesc executate cat mai exact intrucat de ele depinde buna functionare a cofrajului.
Montantii,diagonalele si papucii formeaza restul scheletului care are rolul de a consolida coastele formand impreuna o grinda cu zabrele cu functii de rezistenta
Panourile din lemn cu forme speciale pentru realizarea unor profiluri verticale, se realizeaza din motive de rezistenta sau arhitectonice, sunt panouri speciale sub denumirea de slituri, sunt sipci sau cutii fixate pe fata interioara a panourilor de cofraj.Acestea miscandu-se odata cu cofrajul glisant, creeaza un gol in grosimea peretilor pe toata inaltimea.Cand profilurile ies in exteriorul peretelui, se folosesc cofraje speciale.Panourile metalice sunt mai putin deformabile si mai rezistente la uzura produsa in timpul montarii , demontarii
si a transportului.Scheletul panourilor metalice sunt alcatuite din profile laminate
U,I,L, iar peretii din tabla de otel de grosime 3-5 mm, prinsa in anumite puncte de acest schelet prin puncte de sudura sau prin suruburi/saiba/piulita.
Jugurile si grinzile de antrenare a panourilor elemente folosite pentru mentinerea cofrajului glisant in pozitie fixa in timpul lucrului.Jugurile sunt alcatuite din doi montanti verticali si doua traverse orizontale, imbinate astfel incat sa formeze un cadru rigid cu rol de a prinde panourile de cofraj si le antreneaza in procesul de glisare prin intermediul verinei si a tijelor de sustinere
Jugurile se confectioneaza din lemn sau metal.Jugurile din lemn sunt folosite acolo unde se folosesc vinciuri manuale cu surub, si numai in constructii mici.
Cele mai des utilizate sunt jugurile metalice care sunt de doua tipuri.La un tip prinderea se face cu ajutorul unor bolturi care trec prin gauri fixe in traversa metalica,astfel ca distanta dintre montanti poate fi din 5 in 5 cm, pe cand la celalalt tip prinderea se face prin presarea montantilor pe traversa cu ajutorul unui surub in scopul reglarii continue .La constructiile de locuinte se va folosi jugul in forma de Y cand se va monta tamplaria exterioara in timpul glisarii peretilor. Pe juguri se prind consolele pentru sustinerea platformelor, dispozitivelor pentru verificarea orizontalitatii, dispozitive pentru recuperarea tijelor de sustinere, suportii si ghidajele pentru armaturi, etc.
continuare in 32/ Platforme de lucru
D.M.
31 Constructia unui Cofraj glisant
Cofrajul glisant este alcatuit din doi pereti de 1,00-1,20m inaltime
,montati fata-n fata si inclinati fata de verticala cu 0,5-1cm, pentru a forma conicitatea cofrajului care urmaresc conturul peretilor constructiei pe intreaga suprafata.Peretii sunt mai apropiati sus si mai indepartati jos cu 0,5-1 cm,in asa fel ca la mijloc deschiderea sa fie egala cu grosimea peretelui,betonul deslipindu-se de cofraj la partea inferioara a treimii lui.Buna functionare a cofrajului depinde de respectarea exacta si uniforma a inclinarii panourilor fata de verticala. Peretii se vor imparti in pabouri care se vor imbina, pentru montarea usoara al acestora.Panourile de cofraj reprezinta tiparul propriu-zis prin care se da betonului turnat in pereti, forma si dimensiunea prevazuta in proiect.Panourile trebuie sa indeplineasca si functia de etanseitate si rezistenta obligatoriu. Panourile se confectioneaza din lemn, metal ; Cele mai utilizate sunt pabourile din lemn.Ele sunt alcatuite din scheletul panoului si peretele panoului,
care da forma finala a betonului la intarire.Peretele panoului se poate executa din:- dulapi de 8-10cm latime si 2,8 cm grosime, lucrati in lamba si uluc, prinsi pe scheletul de rezistenta cu interspatii de 4-5 mm; acesti dulapi vin in contact direct cu betonul.
- dulapi de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana sau scanduri de 2,4 sau 2,8 cm grosime, captusiti cu tabla neagra decapata de 0,4-0,5 mm grosime, cu interspatii de 1-1,5 cm;
- placaj de exterior de 15-18 mm grosime.
Solutia cea mai utilizata este folosirea dulapului de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana, imbracati cu tabla neagra decapata de grosime 0,4-0,5 mm si se mai numeste astereala.Fata panoului care vine in contact cu betonul se va executa astfel ca sa nu prezinte denivelari mai mari de 2mm sub dreptarul de 1m lungime.Scheletul panoului de cofraj glisant are rolul de a rigidiza panoul in toate directiile.El este alcatuit din : coaste,montanti,diagonale si papuci. Se executa din lemn sau din metal.Coastele reprezinta partea cea mai importanta a scheletului deoarece este elementul de baza in ce priveste rezistenta panoului in timpul procesului de glisare.Astfel vom gasi coaste superioare si coapse inferioare.Coastele trebuiesc executate cat mai exact intrucat de ele depinde buna functionare a cofrajului.
Montantii,diagonalele si papucii formeaza restul scheletului care are rolul de a consolida coastele formand impreuna o grinda cu zabrele cu functii de rezistenta
Panourile din lemn cu forme speciale pentru realizarea unor profiluri verticale, se realizeaza din motive de rezistenta sau arhitectonice, sunt panouri speciale sub denumirea de slituri, sunt sipci sau cutii fixate pe fata interioara a panourilor de cofraj.Acestea miscandu-se odata cu cofrajul glisant, creeaza un gol in grosimea peretilor pe toata inaltimea.Cand profilurile ies in exteriorul peretelui, se folosesc cofraje speciale.Panourile metalice sunt mai putin deformabile si mai rezistente la uzura produsa in timpul montarii , demontarii
si a transportului.Scheletul panourilor metalice sunt alcatuite din profile laminate
U,I,L, iar peretii din tabla de otel de grosime 3-5 mm, prinsa in anumite puncte de acest schelet prin puncte de sudura sau prin suruburi/saiba/piulita.
Jugurile si grinzile de antrenare a panourilor elemente folosite pentru mentinerea cofrajului glisant in pozitie fixa in timpul lucrului.Jugurile sunt alcatuite din doi montanti verticali si doua traverse orizontale, imbinate astfel incat sa formeze un cadru rigid cu rol de a prinde panourile de cofraj si le antreneaza in procesul de glisare prin intermediul verinei si a tijelor de sustinere
Jugurile se confectioneaza din lemn sau metal.Jugurile din lemn sunt folosite acolo unde se folosesc vinciuri manuale cu surub, si numai in constructii mici.
Cele mai des utilizate sunt jugurile metalice care sunt de doua tipuri.La un tip prinderea se face cu ajutorul unor bolturi care trec prin gauri fixe in traversa metalica,astfel ca distanta dintre montanti poate fi din 5 in 5 cm, pe cand la celalalt tip prinderea se face prin presarea montantilor pe traversa cu ajutorul unui surub in scopul reglarii continue .La constructiile de locuinte se va folosi jugul in forma de Y cand se va monta tamplaria exterioara in timpul glisarii peretilor. Pe juguri se prind consolele pentru sustinerea platformelor, dispozitivelor pentru verificarea orizontalitatii, dispozitive pentru recuperarea tijelor de sustinere, suportii si ghidajele pentru armaturi, etc.
continuare in 32/ Platforme de lucru
D.M.
duminică, 26 aprilie 2015
@ 30 Clasificarea COFRAJELOR glisante
COFRAJE GLISANTE
30 Clasificarea cofrajelor glisante
Clasificarea cofrajelor glisante se face din mai multe puncte de vedere:
1. Din punct de vedere al formei:
a)Cofraje plane, ale caror panouri au fata de contact cu betonul cuprinsa intre-un plan;
b)Cofraje curbe,ale caror panouri au fata de contact cu betonul de forma curba;
c)Cofraje mixte,in cazul in care la o constructie se imbina cele doua forme(a,b);
2. Din punct de vedere al materialelor folosite:
a)Cofraje din lemn,cand panourile si intreg ansamblul cofrajului sunt din lemn;
b)Cofraje metalice, cand intreg ansamblul este metalic;
c)Cofraje mixte, cand podinile si panourile sunt din lemn,iar jugurile,elementele de suspendare a podinelor sunt metalice;
3.Din punct de vedere al alcatuirii superioare,
a)Cofraje rigidem cand suprafata platformelor superioare de lucru acopera in intregime suprafata camerelor sau a celulelor.Ele se folosesc la celule de siloz cu dimensiuni mici si in general la constructii civile;
b)Cofraje elastice, cand platformele superioare de lucru nu ocupa intreaga suprafata a camerei sau a celulei,fiind dispuse pe conturul incaperii sub forma unei platforme cu consola;acestea se folosesc in general la celule si camere de suprafata mare;
4. Din punct de vedere al modului de ridicare:
a)Cofraje care se ridica cu dispozitive manuale, utilizate in cazuri rare;
b)Cofraje care se ridica cu dispozitive actionate hidraulic,pneumatic,mecanic,etc
5.Din punct de vedere al pozitiei relative a panourilor unele fata de altele, in timpul glisarii:
a)Cofraje cu sectiune constanta, care-si mentin panourile in aceeasi pozitie pe tot timpul turnarii peretilor, folosite la castelele de apa,locuinte,silozuri, etc;
b)Cofraje cu sectiune variabila care se folosesc la executarea constructiilor a caror sectiune variaza pe verticala.
continuare in 31
D.M.
30 Clasificarea cofrajelor glisante
Clasificarea cofrajelor glisante se face din mai multe puncte de vedere:
1. Din punct de vedere al formei:
a)Cofraje plane, ale caror panouri au fata de contact cu betonul cuprinsa intre-un plan;
b)Cofraje curbe,ale caror panouri au fata de contact cu betonul de forma curba;
c)Cofraje mixte,in cazul in care la o constructie se imbina cele doua forme(a,b);
2. Din punct de vedere al materialelor folosite:
a)Cofraje din lemn,cand panourile si intreg ansamblul cofrajului sunt din lemn;
b)Cofraje metalice, cand intreg ansamblul este metalic;
c)Cofraje mixte, cand podinile si panourile sunt din lemn,iar jugurile,elementele de suspendare a podinelor sunt metalice;
3.Din punct de vedere al alcatuirii superioare,
a)Cofraje rigidem cand suprafata platformelor superioare de lucru acopera in intregime suprafata camerelor sau a celulelor.Ele se folosesc la celule de siloz cu dimensiuni mici si in general la constructii civile;
b)Cofraje elastice, cand platformele superioare de lucru nu ocupa intreaga suprafata a camerei sau a celulei,fiind dispuse pe conturul incaperii sub forma unei platforme cu consola;acestea se folosesc in general la celule si camere de suprafata mare;
4. Din punct de vedere al modului de ridicare:
a)Cofraje care se ridica cu dispozitive manuale, utilizate in cazuri rare;
b)Cofraje care se ridica cu dispozitive actionate hidraulic,pneumatic,mecanic,etc
5.Din punct de vedere al pozitiei relative a panourilor unele fata de altele, in timpul glisarii:
a)Cofraje cu sectiune constanta, care-si mentin panourile in aceeasi pozitie pe tot timpul turnarii peretilor, folosite la castelele de apa,locuinte,silozuri, etc;
b)Cofraje cu sectiune variabila care se folosesc la executarea constructiilor a caror sectiune variaza pe verticala.
continuare in 31
D.M.
vineri, 24 aprilie 2015
@29 COFRAJE, elemente componente
COFRAJE-glisante
29. Cofraje glisante, elemente componente
Exemplu de cofraj glisant :
- panou de cofraj;
-jug matalic
- consola si contrafisa metalica pentru sustinerea platformelor
de lucru;
- platforme superioare de lucru;
- parapet;
- platforme inferioare de lucru;
- elemente de sustinere a platformelor inferioare de lucru;
- tije de sustinere;
- teaca pentru protectia tijei;
- verina hidraulica;
- cadru pentru depozitarea armaturilor si sustinerea instalatiilor
- suporti pentru sustinerea instalatiei de ulei si pentru ghidarea
armaturilor;
- suporti pentru sustinerea instalatiei de nivel;
- armaturi,tije, cabluri de pretensionare depozitate pe cadrele
de sustinere;
- instalatie de nivel;
- instalatie de ulei sub presiune pentru verine;
- instalatie de iluminat;
Executia constructiilor cu cofraje glisante este o metoda de industrializare a constructiilor pe santier, care prezinta avantaje dar si o serie de dezavantaje.
Printre avantaje, amintim urmatoarele:reducerea costului investitiei cu 25-30%,
reduce durata executiei,economii importante de materiale si manopera;elimina lucrarile de schelarie si esafodaje; se obtin viteze mari de executie in comparatie cu metodele traditionale, mergand pana la 6 m inaltime/zi; posibilitatea de a se executa constructii cu o mare inaltime, 100 m si chiar mai mult,fara schele si esafodaje; se preteaza organizarii lucrului la inaltime, prin executia simultana a numeroase operatii,ceea ce duce la scurtarea duratei de executie; elementele componente(juguri,instalatia de ridicare,tije de sustinere, cadre de lemn,tirantii, etc)sunt piese de inventar care se pot refolosi de mai multe ori;posibilitatea adaptarii cofrajelor glisante universale la orice tip de constructie;posibilitatea de a se continua executarea lucrarilor pe timp friguros.
Dintre dezavantaje, amintim urmatoarele:cheltuieli initiale de investitii mari; in timpul executiei constructiilor glisante,este necesar sa se tina in permanenta la dispozitia santierului, masini si forta de munca suplimentara pentru inlaturarea imediata a eventualelor intreruperi care pot surveni.
Cu toate dezavantajele aratate, care sunt minore fata de avantaje, aplicarea metodei cofrajelor glisante este una din solutiile cele mai indicate in special pentru constructiile cu inaltimi mari.
Cu ajutorul cofrajelor glisante se pot construi :buncare, silozuri de diferite tipuri si destinatii, elevatoare si case de scari, turnuri de racire cilindrice si hiperbolice,
castele de apa,turnuri de granulare,chesoane si alte constructii pentru diguri si constructii portuare, baraje,ecluze,diferite constructii hidrotehnice,pile de poduri,faruri,captuseala interioara a puturilor miniere si de foraj,turnuri de televiziune,turnuri panoramice si de parasutism,cosuri de fum cilindrice sau cu fruct, cladiri civile,industriale si de locuit, etc, etc,
continuarea in 30
D.M.
29. Cofraje glisante, elemente componente
Exemplu de cofraj glisant :
- panou de cofraj;
-jug matalic
- consola si contrafisa metalica pentru sustinerea platformelor
de lucru;
- platforme superioare de lucru;
- parapet;
- platforme inferioare de lucru;
- elemente de sustinere a platformelor inferioare de lucru;
- tije de sustinere;
- teaca pentru protectia tijei;
- verina hidraulica;
- cadru pentru depozitarea armaturilor si sustinerea instalatiilor
- suporti pentru sustinerea instalatiei de ulei si pentru ghidarea
armaturilor;
- suporti pentru sustinerea instalatiei de nivel;
- armaturi,tije, cabluri de pretensionare depozitate pe cadrele
de sustinere;
- instalatie de nivel;
- instalatie de ulei sub presiune pentru verine;
- instalatie de iluminat;
Executia constructiilor cu cofraje glisante este o metoda de industrializare a constructiilor pe santier, care prezinta avantaje dar si o serie de dezavantaje.
Printre avantaje, amintim urmatoarele:reducerea costului investitiei cu 25-30%,
reduce durata executiei,economii importante de materiale si manopera;elimina lucrarile de schelarie si esafodaje; se obtin viteze mari de executie in comparatie cu metodele traditionale, mergand pana la 6 m inaltime/zi; posibilitatea de a se executa constructii cu o mare inaltime, 100 m si chiar mai mult,fara schele si esafodaje; se preteaza organizarii lucrului la inaltime, prin executia simultana a numeroase operatii,ceea ce duce la scurtarea duratei de executie; elementele componente(juguri,instalatia de ridicare,tije de sustinere, cadre de lemn,tirantii, etc)sunt piese de inventar care se pot refolosi de mai multe ori;posibilitatea adaptarii cofrajelor glisante universale la orice tip de constructie;posibilitatea de a se continua executarea lucrarilor pe timp friguros.
Dintre dezavantaje, amintim urmatoarele:cheltuieli initiale de investitii mari; in timpul executiei constructiilor glisante,este necesar sa se tina in permanenta la dispozitia santierului, masini si forta de munca suplimentara pentru inlaturarea imediata a eventualelor intreruperi care pot surveni.
Cu toate dezavantajele aratate, care sunt minore fata de avantaje, aplicarea metodei cofrajelor glisante este una din solutiile cele mai indicate in special pentru constructiile cu inaltimi mari.
Cu ajutorul cofrajelor glisante se pot construi :buncare, silozuri de diferite tipuri si destinatii, elevatoare si case de scari, turnuri de racire cilindrice si hiperbolice,
castele de apa,turnuri de granulare,chesoane si alte constructii pentru diguri si constructii portuare, baraje,ecluze,diferite constructii hidrotehnice,pile de poduri,faruri,captuseala interioara a puturilor miniere si de foraj,turnuri de televiziune,turnuri panoramice si de parasutism,cosuri de fum cilindrice sau cu fruct, cladiri civile,industriale si de locuit, etc, etc,
continuarea in 30
D.M.
@28 COFRAJE
COFRAJE
28. COFRAJE GLISANTE
Dupa ce am proiectat FUNDATIA constructiei, urmeaza sa ne ocupam efectiv de executia constructiei propriuzise.In cazul constructiilor din beton, constructorii au ales metoda cofrajelor glisante, prin care se reduce consumul de cofraje pana la 75% fata de metoda traditionala si cu ajutorul careia durata de executie a constructiilor se reduce foarte mult.In plus, metoda cofrajelor glisante ofera avantajul unei rationale utilizari a fortei de munca. Metoda cofrajelor glisante se aplica la executia constructiilor din beton armat cu sectiune orizontala constanta, constructii cu pante,constructii cu sectiuni variabile in inaltime, cu inaltimi minime ale constructiilor de 8-12 m, dar cel mai ades cofrajele glisante sunt folosite la executarea constructiilor cu inaltimi mari si la un numar cat mai mare de obiecte, mareste eficacitatea ei economica.
Descrierea metodei cofrajelor GLISANTE: Acestea au fost folosite inainte de aparitia instalatiei electrohidraulice respectiv schelele autoridicatoare, antrenare
cofrajului pe verticala se realiza prin spingluri actionate manual,sistem totusi greoi. Odata cu aparitia vinciurilor (varinelor)hidraulice,s-a inlesnit folosirea cofrajului glisant pe verticala, metoda devenind foarte avantajoasa.
Prin cofraj glisant se intelege ansamblul de platforme, instalatii si cofraje care delimitand fata elementelor verticale ale constructiei se ridica treptat de la baza constructiei, pe masura turnarii si intaririi betonului, pana la terminarea constructiei. Primul lucru care se va face :se executa la baza constructiei,care urmeaza a se ridica, un cofraj de inaltime redusa, 1,00-1.20m iar in cazuri exceptionale 2,99m, avand forma peretilor (drepte sau curbe).
Cofrajul glisant este rigid, nelegat de pardoseala; el are dimensiuni exacte si este suspendat prin intermediul unor juguri (cadre) de lemn sau metalice,cu ajutorul unor dispozitive de ridicare sustinute pe tije metalice cu diametrul de 25-32 mm care reazema pe fundatie.Dupa ce cofrajul se umple cu beton, pe masura intaririi acestuia, cofrajul se ridica treptat cu ajutorul dispozitivelor de ridicare care sunt actionate manual, hidraulic, pneumatic sau mecanic.
Pe masura ce se ridica cofrajul-glisant, se monteaza ramele pentru usi,ferestre,
cutiile pentru crearea golurilor etc,si se toarna betonul in pereti.Se va supraveghea calitatea turnarii betonului , se vor face eventuale corecturi, dupa intarirea betonului se vor scoate cutiile sau ramele si se finiseaza suprafetele peretilor betonati. Cofrajul glisant se ridica cu circa 1-4 cm la fiecare ridicare, ajungand la 5-30 cm/ora. Cofrajul-glisant este sustinut prin intermediul dispozitivelor de ridicare,de tijele de sustinere,care raman in peretii de beton iar dupa terminarea glisarii acestea se recupereaza.Planseele se executa fie monolit, fie din panouri mari prefabricate de marimea unei camere,fie plansee mixte din elemente metalice si din beton-armat,rezemate in goluri lasate special in pereti in timpul glisarii.Un principiu important care sta la baza acestei metode este executarea fara intrerupere a intregului proces de glisare,si a unei viteze de glisare uniforme.Viteza de glisare se va realiza in functie deinaltimea cofrajului, de timpul de priza al betonului,de calitatea cimentului, etc.
continuare 29, componenta unui cofraj glisant
D.M.
28. COFRAJE GLISANTE
Dupa ce am proiectat FUNDATIA constructiei, urmeaza sa ne ocupam efectiv de executia constructiei propriuzise.In cazul constructiilor din beton, constructorii au ales metoda cofrajelor glisante, prin care se reduce consumul de cofraje pana la 75% fata de metoda traditionala si cu ajutorul careia durata de executie a constructiilor se reduce foarte mult.In plus, metoda cofrajelor glisante ofera avantajul unei rationale utilizari a fortei de munca. Metoda cofrajelor glisante se aplica la executia constructiilor din beton armat cu sectiune orizontala constanta, constructii cu pante,constructii cu sectiuni variabile in inaltime, cu inaltimi minime ale constructiilor de 8-12 m, dar cel mai ades cofrajele glisante sunt folosite la executarea constructiilor cu inaltimi mari si la un numar cat mai mare de obiecte, mareste eficacitatea ei economica.
Descrierea metodei cofrajelor GLISANTE: Acestea au fost folosite inainte de aparitia instalatiei electrohidraulice respectiv schelele autoridicatoare, antrenare
cofrajului pe verticala se realiza prin spingluri actionate manual,sistem totusi greoi. Odata cu aparitia vinciurilor (varinelor)hidraulice,s-a inlesnit folosirea cofrajului glisant pe verticala, metoda devenind foarte avantajoasa.
Prin cofraj glisant se intelege ansamblul de platforme, instalatii si cofraje care delimitand fata elementelor verticale ale constructiei se ridica treptat de la baza constructiei, pe masura turnarii si intaririi betonului, pana la terminarea constructiei. Primul lucru care se va face :se executa la baza constructiei,care urmeaza a se ridica, un cofraj de inaltime redusa, 1,00-1.20m iar in cazuri exceptionale 2,99m, avand forma peretilor (drepte sau curbe).
Cofrajul glisant este rigid, nelegat de pardoseala; el are dimensiuni exacte si este suspendat prin intermediul unor juguri (cadre) de lemn sau metalice,cu ajutorul unor dispozitive de ridicare sustinute pe tije metalice cu diametrul de 25-32 mm care reazema pe fundatie.Dupa ce cofrajul se umple cu beton, pe masura intaririi acestuia, cofrajul se ridica treptat cu ajutorul dispozitivelor de ridicare care sunt actionate manual, hidraulic, pneumatic sau mecanic.
Pe masura ce se ridica cofrajul-glisant, se monteaza ramele pentru usi,ferestre,
cutiile pentru crearea golurilor etc,si se toarna betonul in pereti.Se va supraveghea calitatea turnarii betonului , se vor face eventuale corecturi, dupa intarirea betonului se vor scoate cutiile sau ramele si se finiseaza suprafetele peretilor betonati. Cofrajul glisant se ridica cu circa 1-4 cm la fiecare ridicare, ajungand la 5-30 cm/ora. Cofrajul-glisant este sustinut prin intermediul dispozitivelor de ridicare,de tijele de sustinere,care raman in peretii de beton iar dupa terminarea glisarii acestea se recupereaza.Planseele se executa fie monolit, fie din panouri mari prefabricate de marimea unei camere,fie plansee mixte din elemente metalice si din beton-armat,rezemate in goluri lasate special in pereti in timpul glisarii.Un principiu important care sta la baza acestei metode este executarea fara intrerupere a intregului proces de glisare,si a unei viteze de glisare uniforme.Viteza de glisare se va realiza in functie deinaltimea cofrajului, de timpul de priza al betonului,de calitatea cimentului, etc.
continuare 29, componenta unui cofraj glisant
D.M.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)