miercuri, 29 aprilie 2015
Moon Life On Earth: Inactive SIM
Moon Life On Earth: Inactive SIM: After Facebook incident recently. Very odd coincidence, my Singtel prepaid SIM card inactivated! Trouble login accounts associated with my...
luni, 27 aprilie 2015
@15 * Slideshow-ul meu*
http://feed.mihai.blogspot.rohttp://mihaiiasiromania.blogspot.ro
executam .la comanda, carti ilustrate cu tema florala
Coperti cu tema florala pentru caiete si Notes Bloc
executam .la comanda, carti ilustrate cu tema florala
Coperti cu tema florala pentru caiete si Notes Bloc
@32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
COFRAJE GLISANTE
32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
Platformele de lucru sunt :superioare si inferioare
Platformele de lucru superioare servesc pentru circulatia oamenilor, pentru sustinerea utilajelor,aparatelor,dispozitivelor, instalatiilor necesare functionarii cofrajului glisant cat si pentru transportul si depozitarea materialelor, montarea armaturilor in pereti, montarea ramelor si cutiilor pentru goluri, turnarea betonului, manipularea si controlul instalatiei de ridicare, conducerea si controlul glisarii. Platformele inferioare (suspendate),servesc pentru circulatia oamenilor
controlul betonului iesit din cofraj,reparatii la betonul din peretii glisanti,
demontarea ramelor si a cutiilor pentru goluri,finisarea peretilor.Ele sunt suspendate la 3,5-4 m sub cele superioare,iar cand operatiile care se executa de pe platforma inferioara au o durata mai mare, se monteaza doua platforme inferioare suprapuse la distanta de 3,00-4,00 m.La constructiile la care transportul betonului pe orizontala trebuie facut pe cofrajul glisant, se poate prevedea si o a 3-a platforma deasupra celei superioare (pasarela) dispusa numai pe o parte din suprafata constructiei. Ea se poate sprijini direct pe juguri sau pe platforma superioara. Distribuirea betonului se va face prin jgheaburi dirifate catre camera sau celula.
Platformele de lucru sunt alcatuite din doua parti :scheletul de rezistenta si podina de uzura. Scheletul de rezistenta difera de la un tip de constructie la altul, fiind in functie dedeschiderile dintre punctele de sprijin si de materialele care se folosesc. Suspendarea platformei inferioare se face in mai multe moduri: cu bare de otel si cu tevi de schela solidarizate prin mansoane de strangere.
Podina de uzura se confectioneaza de cele mai multe ori, din lemn.Podinile de uzura superioare se executa din dulapi de 4,8 cm grosime iar cele inferioare din dulapi de 3,8 cm grosime si cu latimi de cel putin 18 cm, batuti in cuie direct pe scheletul de rezistenta sau pe chingi. Intre dulapii podinelor se lasa interspatii de circa 5 mm pentru a permite umflarea lemnului la umezeala. Pentru accesul
de la podina superioara la cea inferioara si invers se executa cate un chepeng de circa 70x90 cm la fiecare celula cu scari simple din lemn sau metal. Podinile inferioare trebuie sa fie retrase cu aproximativ 5 cm de la fata peretilor de beton.Parapetele se monteaza pentru a se asigura securitatea muncitorilor care lucreaza pe platforme cat si a celor care lucreaza in jurul obiectului care se gliseaza;se vor executa , obligatoriu,parapete la toate platformele de lucru in exterior si la fiecare gol mai mare de 15x15 cm. Ele vor avea o inaltime de 1,00-1,20m si vor fi prevazute la partea lor superioara cu o bara orizontala din lemn cu sectiunea de 4,8x12 cm sau din otel-beton cu diametrul de 10mm asezate la 30cm una fata de alta, iar la partea inferioara se vor monta scanduri de margine cu sectiunea de 2,5x10 cm.
continuare 33/Cadre si suporti
D.M.
32 Cofraje glisante . Platforme de lucru
Platformele de lucru sunt :superioare si inferioare
Platformele de lucru superioare servesc pentru circulatia oamenilor, pentru sustinerea utilajelor,aparatelor,dispozitivelor, instalatiilor necesare functionarii cofrajului glisant cat si pentru transportul si depozitarea materialelor, montarea armaturilor in pereti, montarea ramelor si cutiilor pentru goluri, turnarea betonului, manipularea si controlul instalatiei de ridicare, conducerea si controlul glisarii. Platformele inferioare (suspendate),servesc pentru circulatia oamenilor
controlul betonului iesit din cofraj,reparatii la betonul din peretii glisanti,
demontarea ramelor si a cutiilor pentru goluri,finisarea peretilor.Ele sunt suspendate la 3,5-4 m sub cele superioare,iar cand operatiile care se executa de pe platforma inferioara au o durata mai mare, se monteaza doua platforme inferioare suprapuse la distanta de 3,00-4,00 m.La constructiile la care transportul betonului pe orizontala trebuie facut pe cofrajul glisant, se poate prevedea si o a 3-a platforma deasupra celei superioare (pasarela) dispusa numai pe o parte din suprafata constructiei. Ea se poate sprijini direct pe juguri sau pe platforma superioara. Distribuirea betonului se va face prin jgheaburi dirifate catre camera sau celula.
Platformele de lucru sunt alcatuite din doua parti :scheletul de rezistenta si podina de uzura. Scheletul de rezistenta difera de la un tip de constructie la altul, fiind in functie dedeschiderile dintre punctele de sprijin si de materialele care se folosesc. Suspendarea platformei inferioare se face in mai multe moduri: cu bare de otel si cu tevi de schela solidarizate prin mansoane de strangere.
Podina de uzura se confectioneaza de cele mai multe ori, din lemn.Podinile de uzura superioare se executa din dulapi de 4,8 cm grosime iar cele inferioare din dulapi de 3,8 cm grosime si cu latimi de cel putin 18 cm, batuti in cuie direct pe scheletul de rezistenta sau pe chingi. Intre dulapii podinelor se lasa interspatii de circa 5 mm pentru a permite umflarea lemnului la umezeala. Pentru accesul
de la podina superioara la cea inferioara si invers se executa cate un chepeng de circa 70x90 cm la fiecare celula cu scari simple din lemn sau metal. Podinile inferioare trebuie sa fie retrase cu aproximativ 5 cm de la fata peretilor de beton.Parapetele se monteaza pentru a se asigura securitatea muncitorilor care lucreaza pe platforme cat si a celor care lucreaza in jurul obiectului care se gliseaza;se vor executa , obligatoriu,parapete la toate platformele de lucru in exterior si la fiecare gol mai mare de 15x15 cm. Ele vor avea o inaltime de 1,00-1,20m si vor fi prevazute la partea lor superioara cu o bara orizontala din lemn cu sectiunea de 4,8x12 cm sau din otel-beton cu diametrul de 10mm asezate la 30cm una fata de alta, iar la partea inferioara se vor monta scanduri de margine cu sectiunea de 2,5x10 cm.
continuare 33/Cadre si suporti
D.M.
@ 31 Constructia unui COFRAJ GLISANT
COFRAJE GLISANTE
31 Constructia unui Cofraj glisant
Cofrajul glisant este alcatuit din doi pereti de 1,00-1,20m inaltime
,montati fata-n fata si inclinati fata de verticala cu 0,5-1cm, pentru a forma conicitatea cofrajului care urmaresc conturul peretilor constructiei pe intreaga suprafata.Peretii sunt mai apropiati sus si mai indepartati jos cu 0,5-1 cm,in asa fel ca la mijloc deschiderea sa fie egala cu grosimea peretelui,betonul deslipindu-se de cofraj la partea inferioara a treimii lui.Buna functionare a cofrajului depinde de respectarea exacta si uniforma a inclinarii panourilor fata de verticala. Peretii se vor imparti in pabouri care se vor imbina, pentru montarea usoara al acestora.Panourile de cofraj reprezinta tiparul propriu-zis prin care se da betonului turnat in pereti, forma si dimensiunea prevazuta in proiect.Panourile trebuie sa indeplineasca si functia de etanseitate si rezistenta obligatoriu. Panourile se confectioneaza din lemn, metal ; Cele mai utilizate sunt pabourile din lemn.Ele sunt alcatuite din scheletul panoului si peretele panoului,
care da forma finala a betonului la intarire.Peretele panoului se poate executa din:- dulapi de 8-10cm latime si 2,8 cm grosime, lucrati in lamba si uluc, prinsi pe scheletul de rezistenta cu interspatii de 4-5 mm; acesti dulapi vin in contact direct cu betonul.
- dulapi de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana sau scanduri de 2,4 sau 2,8 cm grosime, captusiti cu tabla neagra decapata de 0,4-0,5 mm grosime, cu interspatii de 1-1,5 cm;
- placaj de exterior de 15-18 mm grosime.
Solutia cea mai utilizata este folosirea dulapului de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana, imbracati cu tabla neagra decapata de grosime 0,4-0,5 mm si se mai numeste astereala.Fata panoului care vine in contact cu betonul se va executa astfel ca sa nu prezinte denivelari mai mari de 2mm sub dreptarul de 1m lungime.Scheletul panoului de cofraj glisant are rolul de a rigidiza panoul in toate directiile.El este alcatuit din : coaste,montanti,diagonale si papuci. Se executa din lemn sau din metal.Coastele reprezinta partea cea mai importanta a scheletului deoarece este elementul de baza in ce priveste rezistenta panoului in timpul procesului de glisare.Astfel vom gasi coaste superioare si coapse inferioare.Coastele trebuiesc executate cat mai exact intrucat de ele depinde buna functionare a cofrajului.
Montantii,diagonalele si papucii formeaza restul scheletului care are rolul de a consolida coastele formand impreuna o grinda cu zabrele cu functii de rezistenta
Panourile din lemn cu forme speciale pentru realizarea unor profiluri verticale, se realizeaza din motive de rezistenta sau arhitectonice, sunt panouri speciale sub denumirea de slituri, sunt sipci sau cutii fixate pe fata interioara a panourilor de cofraj.Acestea miscandu-se odata cu cofrajul glisant, creeaza un gol in grosimea peretilor pe toata inaltimea.Cand profilurile ies in exteriorul peretelui, se folosesc cofraje speciale.Panourile metalice sunt mai putin deformabile si mai rezistente la uzura produsa in timpul montarii , demontarii
si a transportului.Scheletul panourilor metalice sunt alcatuite din profile laminate
U,I,L, iar peretii din tabla de otel de grosime 3-5 mm, prinsa in anumite puncte de acest schelet prin puncte de sudura sau prin suruburi/saiba/piulita.
Jugurile si grinzile de antrenare a panourilor elemente folosite pentru mentinerea cofrajului glisant in pozitie fixa in timpul lucrului.Jugurile sunt alcatuite din doi montanti verticali si doua traverse orizontale, imbinate astfel incat sa formeze un cadru rigid cu rol de a prinde panourile de cofraj si le antreneaza in procesul de glisare prin intermediul verinei si a tijelor de sustinere
Jugurile se confectioneaza din lemn sau metal.Jugurile din lemn sunt folosite acolo unde se folosesc vinciuri manuale cu surub, si numai in constructii mici.
Cele mai des utilizate sunt jugurile metalice care sunt de doua tipuri.La un tip prinderea se face cu ajutorul unor bolturi care trec prin gauri fixe in traversa metalica,astfel ca distanta dintre montanti poate fi din 5 in 5 cm, pe cand la celalalt tip prinderea se face prin presarea montantilor pe traversa cu ajutorul unui surub in scopul reglarii continue .La constructiile de locuinte se va folosi jugul in forma de Y cand se va monta tamplaria exterioara in timpul glisarii peretilor. Pe juguri se prind consolele pentru sustinerea platformelor, dispozitivelor pentru verificarea orizontalitatii, dispozitive pentru recuperarea tijelor de sustinere, suportii si ghidajele pentru armaturi, etc.
continuare in 32/ Platforme de lucru
D.M.
31 Constructia unui Cofraj glisant
Cofrajul glisant este alcatuit din doi pereti de 1,00-1,20m inaltime
,montati fata-n fata si inclinati fata de verticala cu 0,5-1cm, pentru a forma conicitatea cofrajului care urmaresc conturul peretilor constructiei pe intreaga suprafata.Peretii sunt mai apropiati sus si mai indepartati jos cu 0,5-1 cm,in asa fel ca la mijloc deschiderea sa fie egala cu grosimea peretelui,betonul deslipindu-se de cofraj la partea inferioara a treimii lui.Buna functionare a cofrajului depinde de respectarea exacta si uniforma a inclinarii panourilor fata de verticala. Peretii se vor imparti in pabouri care se vor imbina, pentru montarea usoara al acestora.Panourile de cofraj reprezinta tiparul propriu-zis prin care se da betonului turnat in pereti, forma si dimensiunea prevazuta in proiect.Panourile trebuie sa indeplineasca si functia de etanseitate si rezistenta obligatoriu. Panourile se confectioneaza din lemn, metal ; Cele mai utilizate sunt pabourile din lemn.Ele sunt alcatuite din scheletul panoului si peretele panoului,
care da forma finala a betonului la intarire.Peretele panoului se poate executa din:- dulapi de 8-10cm latime si 2,8 cm grosime, lucrati in lamba si uluc, prinsi pe scheletul de rezistenta cu interspatii de 4-5 mm; acesti dulapi vin in contact direct cu betonul.
- dulapi de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana sau scanduri de 2,4 sau 2,8 cm grosime, captusiti cu tabla neagra decapata de 0,4-0,5 mm grosime, cu interspatii de 1-1,5 cm;
- placaj de exterior de 15-18 mm grosime.
Solutia cea mai utilizata este folosirea dulapului de 3,8 cm grosime fasonati in forma de pana, imbracati cu tabla neagra decapata de grosime 0,4-0,5 mm si se mai numeste astereala.Fata panoului care vine in contact cu betonul se va executa astfel ca sa nu prezinte denivelari mai mari de 2mm sub dreptarul de 1m lungime.Scheletul panoului de cofraj glisant are rolul de a rigidiza panoul in toate directiile.El este alcatuit din : coaste,montanti,diagonale si papuci. Se executa din lemn sau din metal.Coastele reprezinta partea cea mai importanta a scheletului deoarece este elementul de baza in ce priveste rezistenta panoului in timpul procesului de glisare.Astfel vom gasi coaste superioare si coapse inferioare.Coastele trebuiesc executate cat mai exact intrucat de ele depinde buna functionare a cofrajului.
Montantii,diagonalele si papucii formeaza restul scheletului care are rolul de a consolida coastele formand impreuna o grinda cu zabrele cu functii de rezistenta
Panourile din lemn cu forme speciale pentru realizarea unor profiluri verticale, se realizeaza din motive de rezistenta sau arhitectonice, sunt panouri speciale sub denumirea de slituri, sunt sipci sau cutii fixate pe fata interioara a panourilor de cofraj.Acestea miscandu-se odata cu cofrajul glisant, creeaza un gol in grosimea peretilor pe toata inaltimea.Cand profilurile ies in exteriorul peretelui, se folosesc cofraje speciale.Panourile metalice sunt mai putin deformabile si mai rezistente la uzura produsa in timpul montarii , demontarii
si a transportului.Scheletul panourilor metalice sunt alcatuite din profile laminate
U,I,L, iar peretii din tabla de otel de grosime 3-5 mm, prinsa in anumite puncte de acest schelet prin puncte de sudura sau prin suruburi/saiba/piulita.
Jugurile si grinzile de antrenare a panourilor elemente folosite pentru mentinerea cofrajului glisant in pozitie fixa in timpul lucrului.Jugurile sunt alcatuite din doi montanti verticali si doua traverse orizontale, imbinate astfel incat sa formeze un cadru rigid cu rol de a prinde panourile de cofraj si le antreneaza in procesul de glisare prin intermediul verinei si a tijelor de sustinere
Jugurile se confectioneaza din lemn sau metal.Jugurile din lemn sunt folosite acolo unde se folosesc vinciuri manuale cu surub, si numai in constructii mici.
Cele mai des utilizate sunt jugurile metalice care sunt de doua tipuri.La un tip prinderea se face cu ajutorul unor bolturi care trec prin gauri fixe in traversa metalica,astfel ca distanta dintre montanti poate fi din 5 in 5 cm, pe cand la celalalt tip prinderea se face prin presarea montantilor pe traversa cu ajutorul unui surub in scopul reglarii continue .La constructiile de locuinte se va folosi jugul in forma de Y cand se va monta tamplaria exterioara in timpul glisarii peretilor. Pe juguri se prind consolele pentru sustinerea platformelor, dispozitivelor pentru verificarea orizontalitatii, dispozitive pentru recuperarea tijelor de sustinere, suportii si ghidajele pentru armaturi, etc.
continuare in 32/ Platforme de lucru
D.M.
duminică, 26 aprilie 2015
@ 30 Clasificarea COFRAJELOR glisante
COFRAJE GLISANTE
30 Clasificarea cofrajelor glisante
Clasificarea cofrajelor glisante se face din mai multe puncte de vedere:
1. Din punct de vedere al formei:
a)Cofraje plane, ale caror panouri au fata de contact cu betonul cuprinsa intre-un plan;
b)Cofraje curbe,ale caror panouri au fata de contact cu betonul de forma curba;
c)Cofraje mixte,in cazul in care la o constructie se imbina cele doua forme(a,b);
2. Din punct de vedere al materialelor folosite:
a)Cofraje din lemn,cand panourile si intreg ansamblul cofrajului sunt din lemn;
b)Cofraje metalice, cand intreg ansamblul este metalic;
c)Cofraje mixte, cand podinile si panourile sunt din lemn,iar jugurile,elementele de suspendare a podinelor sunt metalice;
3.Din punct de vedere al alcatuirii superioare,
a)Cofraje rigidem cand suprafata platformelor superioare de lucru acopera in intregime suprafata camerelor sau a celulelor.Ele se folosesc la celule de siloz cu dimensiuni mici si in general la constructii civile;
b)Cofraje elastice, cand platformele superioare de lucru nu ocupa intreaga suprafata a camerei sau a celulei,fiind dispuse pe conturul incaperii sub forma unei platforme cu consola;acestea se folosesc in general la celule si camere de suprafata mare;
4. Din punct de vedere al modului de ridicare:
a)Cofraje care se ridica cu dispozitive manuale, utilizate in cazuri rare;
b)Cofraje care se ridica cu dispozitive actionate hidraulic,pneumatic,mecanic,etc
5.Din punct de vedere al pozitiei relative a panourilor unele fata de altele, in timpul glisarii:
a)Cofraje cu sectiune constanta, care-si mentin panourile in aceeasi pozitie pe tot timpul turnarii peretilor, folosite la castelele de apa,locuinte,silozuri, etc;
b)Cofraje cu sectiune variabila care se folosesc la executarea constructiilor a caror sectiune variaza pe verticala.
continuare in 31
D.M.
30 Clasificarea cofrajelor glisante
Clasificarea cofrajelor glisante se face din mai multe puncte de vedere:
1. Din punct de vedere al formei:
a)Cofraje plane, ale caror panouri au fata de contact cu betonul cuprinsa intre-un plan;
b)Cofraje curbe,ale caror panouri au fata de contact cu betonul de forma curba;
c)Cofraje mixte,in cazul in care la o constructie se imbina cele doua forme(a,b);
2. Din punct de vedere al materialelor folosite:
a)Cofraje din lemn,cand panourile si intreg ansamblul cofrajului sunt din lemn;
b)Cofraje metalice, cand intreg ansamblul este metalic;
c)Cofraje mixte, cand podinile si panourile sunt din lemn,iar jugurile,elementele de suspendare a podinelor sunt metalice;
3.Din punct de vedere al alcatuirii superioare,
a)Cofraje rigidem cand suprafata platformelor superioare de lucru acopera in intregime suprafata camerelor sau a celulelor.Ele se folosesc la celule de siloz cu dimensiuni mici si in general la constructii civile;
b)Cofraje elastice, cand platformele superioare de lucru nu ocupa intreaga suprafata a camerei sau a celulei,fiind dispuse pe conturul incaperii sub forma unei platforme cu consola;acestea se folosesc in general la celule si camere de suprafata mare;
4. Din punct de vedere al modului de ridicare:
a)Cofraje care se ridica cu dispozitive manuale, utilizate in cazuri rare;
b)Cofraje care se ridica cu dispozitive actionate hidraulic,pneumatic,mecanic,etc
5.Din punct de vedere al pozitiei relative a panourilor unele fata de altele, in timpul glisarii:
a)Cofraje cu sectiune constanta, care-si mentin panourile in aceeasi pozitie pe tot timpul turnarii peretilor, folosite la castelele de apa,locuinte,silozuri, etc;
b)Cofraje cu sectiune variabila care se folosesc la executarea constructiilor a caror sectiune variaza pe verticala.
continuare in 31
D.M.
vineri, 24 aprilie 2015
@29 COFRAJE, elemente componente
COFRAJE-glisante
29. Cofraje glisante, elemente componente
Exemplu de cofraj glisant :
- panou de cofraj;
-jug matalic
- consola si contrafisa metalica pentru sustinerea platformelor
de lucru;
- platforme superioare de lucru;
- parapet;
- platforme inferioare de lucru;
- elemente de sustinere a platformelor inferioare de lucru;
- tije de sustinere;
- teaca pentru protectia tijei;
- verina hidraulica;
- cadru pentru depozitarea armaturilor si sustinerea instalatiilor
- suporti pentru sustinerea instalatiei de ulei si pentru ghidarea
armaturilor;
- suporti pentru sustinerea instalatiei de nivel;
- armaturi,tije, cabluri de pretensionare depozitate pe cadrele
de sustinere;
- instalatie de nivel;
- instalatie de ulei sub presiune pentru verine;
- instalatie de iluminat;
Executia constructiilor cu cofraje glisante este o metoda de industrializare a constructiilor pe santier, care prezinta avantaje dar si o serie de dezavantaje.
Printre avantaje, amintim urmatoarele:reducerea costului investitiei cu 25-30%,
reduce durata executiei,economii importante de materiale si manopera;elimina lucrarile de schelarie si esafodaje; se obtin viteze mari de executie in comparatie cu metodele traditionale, mergand pana la 6 m inaltime/zi; posibilitatea de a se executa constructii cu o mare inaltime, 100 m si chiar mai mult,fara schele si esafodaje; se preteaza organizarii lucrului la inaltime, prin executia simultana a numeroase operatii,ceea ce duce la scurtarea duratei de executie; elementele componente(juguri,instalatia de ridicare,tije de sustinere, cadre de lemn,tirantii, etc)sunt piese de inventar care se pot refolosi de mai multe ori;posibilitatea adaptarii cofrajelor glisante universale la orice tip de constructie;posibilitatea de a se continua executarea lucrarilor pe timp friguros.
Dintre dezavantaje, amintim urmatoarele:cheltuieli initiale de investitii mari; in timpul executiei constructiilor glisante,este necesar sa se tina in permanenta la dispozitia santierului, masini si forta de munca suplimentara pentru inlaturarea imediata a eventualelor intreruperi care pot surveni.
Cu toate dezavantajele aratate, care sunt minore fata de avantaje, aplicarea metodei cofrajelor glisante este una din solutiile cele mai indicate in special pentru constructiile cu inaltimi mari.
Cu ajutorul cofrajelor glisante se pot construi :buncare, silozuri de diferite tipuri si destinatii, elevatoare si case de scari, turnuri de racire cilindrice si hiperbolice,
castele de apa,turnuri de granulare,chesoane si alte constructii pentru diguri si constructii portuare, baraje,ecluze,diferite constructii hidrotehnice,pile de poduri,faruri,captuseala interioara a puturilor miniere si de foraj,turnuri de televiziune,turnuri panoramice si de parasutism,cosuri de fum cilindrice sau cu fruct, cladiri civile,industriale si de locuit, etc, etc,
continuarea in 30
D.M.
29. Cofraje glisante, elemente componente
Exemplu de cofraj glisant :
- panou de cofraj;
-jug matalic
- consola si contrafisa metalica pentru sustinerea platformelor
de lucru;
- platforme superioare de lucru;
- parapet;
- platforme inferioare de lucru;
- elemente de sustinere a platformelor inferioare de lucru;
- tije de sustinere;
- teaca pentru protectia tijei;
- verina hidraulica;
- cadru pentru depozitarea armaturilor si sustinerea instalatiilor
- suporti pentru sustinerea instalatiei de ulei si pentru ghidarea
armaturilor;
- suporti pentru sustinerea instalatiei de nivel;
- armaturi,tije, cabluri de pretensionare depozitate pe cadrele
de sustinere;
- instalatie de nivel;
- instalatie de ulei sub presiune pentru verine;
- instalatie de iluminat;
Executia constructiilor cu cofraje glisante este o metoda de industrializare a constructiilor pe santier, care prezinta avantaje dar si o serie de dezavantaje.
Printre avantaje, amintim urmatoarele:reducerea costului investitiei cu 25-30%,
reduce durata executiei,economii importante de materiale si manopera;elimina lucrarile de schelarie si esafodaje; se obtin viteze mari de executie in comparatie cu metodele traditionale, mergand pana la 6 m inaltime/zi; posibilitatea de a se executa constructii cu o mare inaltime, 100 m si chiar mai mult,fara schele si esafodaje; se preteaza organizarii lucrului la inaltime, prin executia simultana a numeroase operatii,ceea ce duce la scurtarea duratei de executie; elementele componente(juguri,instalatia de ridicare,tije de sustinere, cadre de lemn,tirantii, etc)sunt piese de inventar care se pot refolosi de mai multe ori;posibilitatea adaptarii cofrajelor glisante universale la orice tip de constructie;posibilitatea de a se continua executarea lucrarilor pe timp friguros.
Dintre dezavantaje, amintim urmatoarele:cheltuieli initiale de investitii mari; in timpul executiei constructiilor glisante,este necesar sa se tina in permanenta la dispozitia santierului, masini si forta de munca suplimentara pentru inlaturarea imediata a eventualelor intreruperi care pot surveni.
Cu toate dezavantajele aratate, care sunt minore fata de avantaje, aplicarea metodei cofrajelor glisante este una din solutiile cele mai indicate in special pentru constructiile cu inaltimi mari.
Cu ajutorul cofrajelor glisante se pot construi :buncare, silozuri de diferite tipuri si destinatii, elevatoare si case de scari, turnuri de racire cilindrice si hiperbolice,
castele de apa,turnuri de granulare,chesoane si alte constructii pentru diguri si constructii portuare, baraje,ecluze,diferite constructii hidrotehnice,pile de poduri,faruri,captuseala interioara a puturilor miniere si de foraj,turnuri de televiziune,turnuri panoramice si de parasutism,cosuri de fum cilindrice sau cu fruct, cladiri civile,industriale si de locuit, etc, etc,
continuarea in 30
D.M.
@28 COFRAJE
COFRAJE
28. COFRAJE GLISANTE
Dupa ce am proiectat FUNDATIA constructiei, urmeaza sa ne ocupam efectiv de executia constructiei propriuzise.In cazul constructiilor din beton, constructorii au ales metoda cofrajelor glisante, prin care se reduce consumul de cofraje pana la 75% fata de metoda traditionala si cu ajutorul careia durata de executie a constructiilor se reduce foarte mult.In plus, metoda cofrajelor glisante ofera avantajul unei rationale utilizari a fortei de munca. Metoda cofrajelor glisante se aplica la executia constructiilor din beton armat cu sectiune orizontala constanta, constructii cu pante,constructii cu sectiuni variabile in inaltime, cu inaltimi minime ale constructiilor de 8-12 m, dar cel mai ades cofrajele glisante sunt folosite la executarea constructiilor cu inaltimi mari si la un numar cat mai mare de obiecte, mareste eficacitatea ei economica.
Descrierea metodei cofrajelor GLISANTE: Acestea au fost folosite inainte de aparitia instalatiei electrohidraulice respectiv schelele autoridicatoare, antrenare
cofrajului pe verticala se realiza prin spingluri actionate manual,sistem totusi greoi. Odata cu aparitia vinciurilor (varinelor)hidraulice,s-a inlesnit folosirea cofrajului glisant pe verticala, metoda devenind foarte avantajoasa.
Prin cofraj glisant se intelege ansamblul de platforme, instalatii si cofraje care delimitand fata elementelor verticale ale constructiei se ridica treptat de la baza constructiei, pe masura turnarii si intaririi betonului, pana la terminarea constructiei. Primul lucru care se va face :se executa la baza constructiei,care urmeaza a se ridica, un cofraj de inaltime redusa, 1,00-1.20m iar in cazuri exceptionale 2,99m, avand forma peretilor (drepte sau curbe).
Cofrajul glisant este rigid, nelegat de pardoseala; el are dimensiuni exacte si este suspendat prin intermediul unor juguri (cadre) de lemn sau metalice,cu ajutorul unor dispozitive de ridicare sustinute pe tije metalice cu diametrul de 25-32 mm care reazema pe fundatie.Dupa ce cofrajul se umple cu beton, pe masura intaririi acestuia, cofrajul se ridica treptat cu ajutorul dispozitivelor de ridicare care sunt actionate manual, hidraulic, pneumatic sau mecanic.
Pe masura ce se ridica cofrajul-glisant, se monteaza ramele pentru usi,ferestre,
cutiile pentru crearea golurilor etc,si se toarna betonul in pereti.Se va supraveghea calitatea turnarii betonului , se vor face eventuale corecturi, dupa intarirea betonului se vor scoate cutiile sau ramele si se finiseaza suprafetele peretilor betonati. Cofrajul glisant se ridica cu circa 1-4 cm la fiecare ridicare, ajungand la 5-30 cm/ora. Cofrajul-glisant este sustinut prin intermediul dispozitivelor de ridicare,de tijele de sustinere,care raman in peretii de beton iar dupa terminarea glisarii acestea se recupereaza.Planseele se executa fie monolit, fie din panouri mari prefabricate de marimea unei camere,fie plansee mixte din elemente metalice si din beton-armat,rezemate in goluri lasate special in pereti in timpul glisarii.Un principiu important care sta la baza acestei metode este executarea fara intrerupere a intregului proces de glisare,si a unei viteze de glisare uniforme.Viteza de glisare se va realiza in functie deinaltimea cofrajului, de timpul de priza al betonului,de calitatea cimentului, etc.
continuare 29, componenta unui cofraj glisant
D.M.
28. COFRAJE GLISANTE
Dupa ce am proiectat FUNDATIA constructiei, urmeaza sa ne ocupam efectiv de executia constructiei propriuzise.In cazul constructiilor din beton, constructorii au ales metoda cofrajelor glisante, prin care se reduce consumul de cofraje pana la 75% fata de metoda traditionala si cu ajutorul careia durata de executie a constructiilor se reduce foarte mult.In plus, metoda cofrajelor glisante ofera avantajul unei rationale utilizari a fortei de munca. Metoda cofrajelor glisante se aplica la executia constructiilor din beton armat cu sectiune orizontala constanta, constructii cu pante,constructii cu sectiuni variabile in inaltime, cu inaltimi minime ale constructiilor de 8-12 m, dar cel mai ades cofrajele glisante sunt folosite la executarea constructiilor cu inaltimi mari si la un numar cat mai mare de obiecte, mareste eficacitatea ei economica.
Descrierea metodei cofrajelor GLISANTE: Acestea au fost folosite inainte de aparitia instalatiei electrohidraulice respectiv schelele autoridicatoare, antrenare
cofrajului pe verticala se realiza prin spingluri actionate manual,sistem totusi greoi. Odata cu aparitia vinciurilor (varinelor)hidraulice,s-a inlesnit folosirea cofrajului glisant pe verticala, metoda devenind foarte avantajoasa.
Prin cofraj glisant se intelege ansamblul de platforme, instalatii si cofraje care delimitand fata elementelor verticale ale constructiei se ridica treptat de la baza constructiei, pe masura turnarii si intaririi betonului, pana la terminarea constructiei. Primul lucru care se va face :se executa la baza constructiei,care urmeaza a se ridica, un cofraj de inaltime redusa, 1,00-1.20m iar in cazuri exceptionale 2,99m, avand forma peretilor (drepte sau curbe).
Cofrajul glisant este rigid, nelegat de pardoseala; el are dimensiuni exacte si este suspendat prin intermediul unor juguri (cadre) de lemn sau metalice,cu ajutorul unor dispozitive de ridicare sustinute pe tije metalice cu diametrul de 25-32 mm care reazema pe fundatie.Dupa ce cofrajul se umple cu beton, pe masura intaririi acestuia, cofrajul se ridica treptat cu ajutorul dispozitivelor de ridicare care sunt actionate manual, hidraulic, pneumatic sau mecanic.
Pe masura ce se ridica cofrajul-glisant, se monteaza ramele pentru usi,ferestre,
cutiile pentru crearea golurilor etc,si se toarna betonul in pereti.Se va supraveghea calitatea turnarii betonului , se vor face eventuale corecturi, dupa intarirea betonului se vor scoate cutiile sau ramele si se finiseaza suprafetele peretilor betonati. Cofrajul glisant se ridica cu circa 1-4 cm la fiecare ridicare, ajungand la 5-30 cm/ora. Cofrajul-glisant este sustinut prin intermediul dispozitivelor de ridicare,de tijele de sustinere,care raman in peretii de beton iar dupa terminarea glisarii acestea se recupereaza.Planseele se executa fie monolit, fie din panouri mari prefabricate de marimea unei camere,fie plansee mixte din elemente metalice si din beton-armat,rezemate in goluri lasate special in pereti in timpul glisarii.Un principiu important care sta la baza acestei metode este executarea fara intrerupere a intregului proces de glisare,si a unei viteze de glisare uniforme.Viteza de glisare se va realiza in functie deinaltimea cofrajului, de timpul de priza al betonului,de calitatea cimentului, etc.
continuare 29, componenta unui cofraj glisant
D.M.
joi, 23 aprilie 2015
@27 Alte vibratii intalnite la executia fundatiilor.Vibratii cu mai multe grade de libertate
mecanica pamanturilor-probleme de geologie inginereasca
27.Alte vibratii intalnite la executarea fundatiilor:
vibratii cu mai multe grade de libertate;
Calculul fundatiilor supuse vibratiilor cu mai multe grade de libertate, se aplica la sistemele elasticeale caror mase se pot misca in mai multe directii, au mai multe grade de libertate.Gradul de libertate este determinat de numarul de parametri necesar pentru a fixa pozitia intregului sistem, in orice moment al miscarii.Cu astfel de sistem are atatea frecvente proprii de vibratii libere, cate grade de libertate are.Rezolvarea problemei determinarii miscarii de vibratie cu mai multe grade de libertate prezinta,
dificultati mari de calcul numeric.Din aceste motive se recurge,adeseori,la simplificari, reducandu-se pe cat posibil gradul de libertate, adica, se va presupune ca fiecare masa a sistemului are o miscare vibratorie armonica si se va determina frecventele libere si fortele din ecuatiile de miscare,cu formule matematice, se obtine valoarea frecventelor proprii ale sistemului, si poate varia prin modificarea inaltimii masivului de fundatie si prin aranjarea maselor de pamant in jurul centrului de greutate.Cunoscand frecventele proprii ale sistemului cu doua grade de libertate pot fi calculate amplitudinile din cazul vibratiilor fortate,atat pentru forte periodice orizontale cat si pentru momente periodice.Pericolul de rezonanta exista atunci cand frecventele fortelor periodice se apropie de una dintre frecventele proprii ale sistemului, fie de frecventa proprie inferioara,fie de cea superioara.
continuare 28
D.M.
27.Alte vibratii intalnite la executarea fundatiilor:
vibratii cu mai multe grade de libertate;
Calculul fundatiilor supuse vibratiilor cu mai multe grade de libertate, se aplica la sistemele elasticeale caror mase se pot misca in mai multe directii, au mai multe grade de libertate.Gradul de libertate este determinat de numarul de parametri necesar pentru a fixa pozitia intregului sistem, in orice moment al miscarii.Cu astfel de sistem are atatea frecvente proprii de vibratii libere, cate grade de libertate are.Rezolvarea problemei determinarii miscarii de vibratie cu mai multe grade de libertate prezinta,
dificultati mari de calcul numeric.Din aceste motive se recurge,adeseori,la simplificari, reducandu-se pe cat posibil gradul de libertate, adica, se va presupune ca fiecare masa a sistemului are o miscare vibratorie armonica si se va determina frecventele libere si fortele din ecuatiile de miscare,cu formule matematice, se obtine valoarea frecventelor proprii ale sistemului, si poate varia prin modificarea inaltimii masivului de fundatie si prin aranjarea maselor de pamant in jurul centrului de greutate.Cunoscand frecventele proprii ale sistemului cu doua grade de libertate pot fi calculate amplitudinile din cazul vibratiilor fortate,atat pentru forte periodice orizontale cat si pentru momente periodice.Pericolul de rezonanta exista atunci cand frecventele fortelor periodice se apropie de una dintre frecventele proprii ale sistemului, fie de frecventa proprie inferioara,fie de cea superioara.
continuare 28
D.M.
marți, 21 aprilie 2015
@ 26 Alte vibratii care se pot aparea in constructia fundatiilor
mecanica pamanturilor- probleme de geologie inginereasca
26 Alte vibratii care pot aparea in constructia fundatiilor
Vibratiile libere nu se pot produce niciodata in realitate, deoarece fortele elastice de restituire a energiei potentiale sunt totdeauna micsorate de forte de frecare interioara sau a mediului inconjurator, forte care sunt, in cea mai mare parte, proportionale cu viteza miscarii.Fortele de franare sau factorul de atenuare a vibratiilor se determina prin ecuatii matematice si reprezentare grafica, de unde rezulta ca vibratiile atenuate constituie o miscare periodica si ca frecventa proprie a unui corp supus vibratiilor atenuate este mai mica decat acea a vibratiilor libere dar, pentru forte de atenuare mica, frecventa vibratiei atenuate poate fi luata egala cu frecventa vibratiei libere.Amplitudinea acestei vibratii descreste cu timpul.
Vibratiile unui corp rigid, sprijinit elastic, pot fi provocate de actiunea continua a unei forte variabile periodic, fiind cauzate de fortele elastice ale suportului, corespunzatoare valorii maxime a fortei care actioneaza.Lucrul mecanic prestat de forta este inmagazinat in energia potentiala elastica a sistemului, care se transforma apoi in energia cinetica a miscarii vibratorii.In cazul fundatiilor de masini, fortele periodice depind de pozitia si de viteza partilor in miscare, de felul masinii si de caracteristicile ei. Miscarea vibratorie se compune din doua miscari periodice, cea dintai avand frecventa vibratiilor proprii, si a doua, frecventa fortelor exterioare (a fortelor perturbatoare).Prima miscare este amortizata repede de fortele de atenuare ale suportului, astfel incat miscarea vibratorie totala se exprima matematic conducand la calculul deformatiei elastice a suportului, produsa de sarcina maxima. Se va calcula presiunea maxima exercitata pe stratul de fundatie, iar rezultatul conduce la concluzia ca presiunea pe teren, cand actioneaza o forta periodica, poate deveni mai mare decat insasi aceasta forta, atunci cand frecventa proprie a fundatiei are o valoare apropiata de aceea a frecventei fortei perturbatoare, care este, egala cu turatia masinii.In cazul rezonantei, forta de reactiune poate deveni teoretic infinita.In realitate nu se produce niciodata amplitudini si forte de reactiune atat de mari, chiar in caz de rezonanta, deoarece intervin totodata fortele de atenuare ; totusi la fundarea masinilor se va cauta sa se stabileasca frecventa proprie a fundatiilor si sa se evite, prin masuri constructive, ca acestea sa intre in rezonanta cu masina. Frecventa proprie a fundatiei, poate fi modificata prin modificarea masei si a coeficientului de arcuire a suportului, ceea ce se obtine prin marirea suprafetei de contact, prin asezarea de placi elastice, arcuri,etc. Cand frecventa proprie a fundatiei, este mai mica decat turatia masinii sau decat frecventa fortelor care ataca, se vorbeste despre fundatii "echilibrate in sus", iar cand frecventa proprie a fundatiei este mai mare decat a masinii, despre fundatii "echilibrate in jos".Fundatiile "echilibrate in sus" sunt mai avantajoase. Determinarea exacta a frecventei proprii a fundatiei este foarte importanta pentru aprecierea influentei fortei dinamice asupra elementelor de constructie din care se compune fundatia; trebuie determinat coeficientul elastic de tasare care se determina prin mai multe metode.Printre acestea, mult raspandite sunt incercarile facute cu vibratoare-placi, care se gasesc pe santiere, a caror frecventa de vibrare poate fi variata dupa dorinta.Asezand un astfel de vibrator, pe o placa de suprafata cunoscuta, se mareste treptat numarul vibratiilor, pana cand vibratorul indica oscilatii verticale maxime, ceea ce denota ca a intrat in rezonanta cu suportul sau. In cazul asezarii fundatiei direct pe pamant, la determinarea masei in vibratie trebuie introdusa, afara de greutatea proprie a fundatiei, si o parte din greutatea stratelor de pamant de sub fundatie. Determinandu-se frecventele proprii ale vibratoarelor de diferite greutati se pot trage concluzii despre influenta greutatii pamantului asupra vibratiilor proprii unei fundatii.
continuare in 27
D.M.
26 Alte vibratii care pot aparea in constructia fundatiilor
Vibratiile libere nu se pot produce niciodata in realitate, deoarece fortele elastice de restituire a energiei potentiale sunt totdeauna micsorate de forte de frecare interioara sau a mediului inconjurator, forte care sunt, in cea mai mare parte, proportionale cu viteza miscarii.Fortele de franare sau factorul de atenuare a vibratiilor se determina prin ecuatii matematice si reprezentare grafica, de unde rezulta ca vibratiile atenuate constituie o miscare periodica si ca frecventa proprie a unui corp supus vibratiilor atenuate este mai mica decat acea a vibratiilor libere dar, pentru forte de atenuare mica, frecventa vibratiei atenuate poate fi luata egala cu frecventa vibratiei libere.Amplitudinea acestei vibratii descreste cu timpul.
Vibratiile unui corp rigid, sprijinit elastic, pot fi provocate de actiunea continua a unei forte variabile periodic, fiind cauzate de fortele elastice ale suportului, corespunzatoare valorii maxime a fortei care actioneaza.Lucrul mecanic prestat de forta este inmagazinat in energia potentiala elastica a sistemului, care se transforma apoi in energia cinetica a miscarii vibratorii.In cazul fundatiilor de masini, fortele periodice depind de pozitia si de viteza partilor in miscare, de felul masinii si de caracteristicile ei. Miscarea vibratorie se compune din doua miscari periodice, cea dintai avand frecventa vibratiilor proprii, si a doua, frecventa fortelor exterioare (a fortelor perturbatoare).Prima miscare este amortizata repede de fortele de atenuare ale suportului, astfel incat miscarea vibratorie totala se exprima matematic conducand la calculul deformatiei elastice a suportului, produsa de sarcina maxima. Se va calcula presiunea maxima exercitata pe stratul de fundatie, iar rezultatul conduce la concluzia ca presiunea pe teren, cand actioneaza o forta periodica, poate deveni mai mare decat insasi aceasta forta, atunci cand frecventa proprie a fundatiei are o valoare apropiata de aceea a frecventei fortei perturbatoare, care este, egala cu turatia masinii.In cazul rezonantei, forta de reactiune poate deveni teoretic infinita.In realitate nu se produce niciodata amplitudini si forte de reactiune atat de mari, chiar in caz de rezonanta, deoarece intervin totodata fortele de atenuare ; totusi la fundarea masinilor se va cauta sa se stabileasca frecventa proprie a fundatiilor si sa se evite, prin masuri constructive, ca acestea sa intre in rezonanta cu masina. Frecventa proprie a fundatiei, poate fi modificata prin modificarea masei si a coeficientului de arcuire a suportului, ceea ce se obtine prin marirea suprafetei de contact, prin asezarea de placi elastice, arcuri,etc. Cand frecventa proprie a fundatiei, este mai mica decat turatia masinii sau decat frecventa fortelor care ataca, se vorbeste despre fundatii "echilibrate in sus", iar cand frecventa proprie a fundatiei este mai mare decat a masinii, despre fundatii "echilibrate in jos".Fundatiile "echilibrate in sus" sunt mai avantajoase. Determinarea exacta a frecventei proprii a fundatiei este foarte importanta pentru aprecierea influentei fortei dinamice asupra elementelor de constructie din care se compune fundatia; trebuie determinat coeficientul elastic de tasare care se determina prin mai multe metode.Printre acestea, mult raspandite sunt incercarile facute cu vibratoare-placi, care se gasesc pe santiere, a caror frecventa de vibrare poate fi variata dupa dorinta.Asezand un astfel de vibrator, pe o placa de suprafata cunoscuta, se mareste treptat numarul vibratiilor, pana cand vibratorul indica oscilatii verticale maxime, ceea ce denota ca a intrat in rezonanta cu suportul sau. In cazul asezarii fundatiei direct pe pamant, la determinarea masei in vibratie trebuie introdusa, afara de greutatea proprie a fundatiei, si o parte din greutatea stratelor de pamant de sub fundatie. Determinandu-se frecventele proprii ale vibratoarelor de diferite greutati se pot trage concluzii despre influenta greutatii pamantului asupra vibratiilor proprii unei fundatii.
continuare in 27
D.M.
duminică, 19 aprilie 2015
@ 25 Despre calculul vibratiilor necesar fiind in constructia fundatiilor
mecanica pamanturilor- problema de geologie inginereasca
25. Calculul vibratiilor necesar fiind in constructia
fundatiilor
Pentru calculul dinamic al constructiilor este necesar sa se cunoasca vibratiile si frecventele proprii ale sistemului.Deci,primul pas pentru calculul vibratiilor unui sistem sprijinit elastic este calculul vibratiilor proprii, atat ale sistemului intreg cat si ale fiecarui element in parte,pentru toate directiile posibile ale miscarilor,compatibile cu gradul de libertate al sistemului. Cel mai simplu siatem,cu un grad de libertate, il constituie un masiv rigid, de masa m, asezat pe un suport orizontal absolut elastic,actionat numai de forte verticale.
Miscarea corpului este determinata, cand se cunoaste distanta x cu care centrul de greutate al corpului se deplaseaza pe verticala.Daca se da acestui corp, printr-o actiune oarecare, o deplasare in jos egala cu x , miscarea corpului, dupa incetarea actiunii fortei impuse, se calculeaza prin formula matematica.Greutatea proprie a sistemului este echilibrata de forta de reactie dintre masiv si suport, pe suprafata de contact.Pentru un masiv care sta pe un strat de pamant, coeficientul de tasare este definit ca raportul dintre presiunea pe teren si tasarea totala care se produce sub actiunea acestei presiuni. Pentru calculul fundatiilor la vibratii se iau in consideratie numai deformatiile elastice complet reversibile dupa incetarea actiunii fortei.In acest scop se introduce notiunea de coeficient elastic de tasare, care reprezinta o realitate fizica a stratului de fundatie numai atunci cand nu depinde de forma si de dimemsiunile placii de incercare.Se stie ca, repartizarea presiunilor pe talpa fundatiei nu este uniforma si depinde de rigiditatea elementului de fundatie, de forma si de dimensiunile lui. In cazul unei fundatii rigide, tasarile in toate punctele sunt uniforme si egale, dar presiunile variaza; rezultate analoage se obtin si in cazul unei fundatii absolut flexibile.In general, coeficientii de tasare elastica sunt invers proportionali cu radicalul suprafetei talpii de fundatie. Vom da cateva valori care pot fi introduse in calculul fundatiilor la vibratii, pentru coeficientul de tasare elastica :
Argila nisipoasa cenusie plastica cu amestec de mal.......................1,4
Argila nisipoasa bruna,saturata cu apa..........................................2,0
Argila grasa consolidata(deasupra nivelului apei)............................10,7
Nisip mijlociu umed.....................................................................2,0
Nisip uscat cu amestec de pietris...................................................2,0
Nisip fin saturat cu apa.........................................................3,0 - 3,5
Nisip mijlociu..............................................................................3,1
Nisip fin,indesat saturat cu apa...................................................3 - 4
Loess cu umiditate naturala........................................................4 - 5
Argila loessoida umeda.................................................................4,7
Pamanturi moi(argila in stare plastica,nisipuri argiloase,
nisipuri prafoase de indesare medie adica pamanturi care contin
intercalatii de mal si turba)..........................................................>3
Pamanturi de consistenta mijlocie(argile sau nisipuri argiloase in
apropierea limitei de framantare,nisipuri).......................................3 - 5
Pamanturi tari(argile si argile nisipoase de consistenta tare,pietris cu
nisip, loessuri si pamanturi loessoide)............................................ 5 - 10
Stanca................................................................................peste 10
Aceste valori folosesc pentru fundatii cu suprafete mai mari de 10 mp.
Pentru suprafete mai mici, valorile din tabela se inmultesc cu factorul 3,2/radical din F.
Un alt element de calcul care da date orientative cu privire la coeficientul de tasare elastica este coeficientul de arcuire pentru patru categorii de pamanturi.
In urmaactiunii fortelor orizontale,---->, fundatia se deplaseaza elastic in directie orizontala si in mod analog se defineste coeficientul de arcuire care apare in momentul aparitiei fortelor orizontale in fundatie. Prin actiunea unui moment in jurul axei de simetrie verticala, fundatia se roteste in jurul axei z-z, este momentul de inertie al suprafetei talpii fata de axa verticala z-z.
Cand fundatia este asezata pe piloti, tasarea ei elastica provine din deformatia elastica a pilotului si din deformatia elastica a pamantului. Coeficientul de arcuire pentru incarcarea centrica verticala este produsul dintre :
n(numarul pilotilor).U(perimetrul sectiunii transversale a pilotului, in punctul m)
l (lungimea pilotului ,in punctul m), q(un factor care,depinde de distanta dintre piloti si de natura pamantului, cu valori orientative tabelate).
Deci, la fundatia asezata pe piloti vom avea in vedere coeficientul de arcuire pentru fortele care actioneaza orizontal cat si a fortelor care actioneaza vertical asupra axei de rotatie a talpii de fundatie in punctul m.
Pilotii din lemn nu maresc rezistenta fundatiei la vibratiile orizontale, iar pilotii din beton-armat dau un coeficient de arcuire de doua ori mai mare decat al fundatiei asezate direct pe pamant.
in continuare :Vibratii atenuate
D.M.
25. Calculul vibratiilor necesar fiind in constructia
fundatiilor
Pentru calculul dinamic al constructiilor este necesar sa se cunoasca vibratiile si frecventele proprii ale sistemului.Deci,primul pas pentru calculul vibratiilor unui sistem sprijinit elastic este calculul vibratiilor proprii, atat ale sistemului intreg cat si ale fiecarui element in parte,pentru toate directiile posibile ale miscarilor,compatibile cu gradul de libertate al sistemului. Cel mai simplu siatem,cu un grad de libertate, il constituie un masiv rigid, de masa m, asezat pe un suport orizontal absolut elastic,actionat numai de forte verticale.
Miscarea corpului este determinata, cand se cunoaste distanta x cu care centrul de greutate al corpului se deplaseaza pe verticala.Daca se da acestui corp, printr-o actiune oarecare, o deplasare in jos egala cu x , miscarea corpului, dupa incetarea actiunii fortei impuse, se calculeaza prin formula matematica.Greutatea proprie a sistemului este echilibrata de forta de reactie dintre masiv si suport, pe suprafata de contact.Pentru un masiv care sta pe un strat de pamant, coeficientul de tasare este definit ca raportul dintre presiunea pe teren si tasarea totala care se produce sub actiunea acestei presiuni. Pentru calculul fundatiilor la vibratii se iau in consideratie numai deformatiile elastice complet reversibile dupa incetarea actiunii fortei.In acest scop se introduce notiunea de coeficient elastic de tasare, care reprezinta o realitate fizica a stratului de fundatie numai atunci cand nu depinde de forma si de dimemsiunile placii de incercare.Se stie ca, repartizarea presiunilor pe talpa fundatiei nu este uniforma si depinde de rigiditatea elementului de fundatie, de forma si de dimensiunile lui. In cazul unei fundatii rigide, tasarile in toate punctele sunt uniforme si egale, dar presiunile variaza; rezultate analoage se obtin si in cazul unei fundatii absolut flexibile.In general, coeficientii de tasare elastica sunt invers proportionali cu radicalul suprafetei talpii de fundatie. Vom da cateva valori care pot fi introduse in calculul fundatiilor la vibratii, pentru coeficientul de tasare elastica :
Argila nisipoasa cenusie plastica cu amestec de mal.......................1,4
Argila nisipoasa bruna,saturata cu apa..........................................2,0
Argila grasa consolidata(deasupra nivelului apei)............................10,7
Nisip mijlociu umed.....................................................................2,0
Nisip uscat cu amestec de pietris...................................................2,0
Nisip fin saturat cu apa.........................................................3,0 - 3,5
Nisip mijlociu..............................................................................3,1
Nisip fin,indesat saturat cu apa...................................................3 - 4
Loess cu umiditate naturala........................................................4 - 5
Argila loessoida umeda.................................................................4,7
Pamanturi moi(argila in stare plastica,nisipuri argiloase,
nisipuri prafoase de indesare medie adica pamanturi care contin
intercalatii de mal si turba)..........................................................>3
Pamanturi de consistenta mijlocie(argile sau nisipuri argiloase in
apropierea limitei de framantare,nisipuri).......................................3 - 5
Pamanturi tari(argile si argile nisipoase de consistenta tare,pietris cu
nisip, loessuri si pamanturi loessoide)............................................ 5 - 10
Stanca................................................................................peste 10
Aceste valori folosesc pentru fundatii cu suprafete mai mari de 10 mp.
Pentru suprafete mai mici, valorile din tabela se inmultesc cu factorul 3,2/radical din F.
Un alt element de calcul care da date orientative cu privire la coeficientul de tasare elastica este coeficientul de arcuire pentru patru categorii de pamanturi.
In urmaactiunii fortelor orizontale,---->, fundatia se deplaseaza elastic in directie orizontala si in mod analog se defineste coeficientul de arcuire care apare in momentul aparitiei fortelor orizontale in fundatie. Prin actiunea unui moment in jurul axei de simetrie verticala, fundatia se roteste in jurul axei z-z, este momentul de inertie al suprafetei talpii fata de axa verticala z-z.
Cand fundatia este asezata pe piloti, tasarea ei elastica provine din deformatia elastica a pilotului si din deformatia elastica a pamantului. Coeficientul de arcuire pentru incarcarea centrica verticala este produsul dintre :
n(numarul pilotilor).U(perimetrul sectiunii transversale a pilotului, in punctul m)
l (lungimea pilotului ,in punctul m), q(un factor care,depinde de distanta dintre piloti si de natura pamantului, cu valori orientative tabelate).
Deci, la fundatia asezata pe piloti vom avea in vedere coeficientul de arcuire pentru fortele care actioneaza orizontal cat si a fortelor care actioneaza vertical asupra axei de rotatie a talpii de fundatie in punctul m.
Pilotii din lemn nu maresc rezistenta fundatiei la vibratiile orizontale, iar pilotii din beton-armat dau un coeficient de arcuire de doua ori mai mare decat al fundatiei asezate direct pe pamant.
in continuare :Vibratii atenuate
D.M.
sâmbătă, 18 aprilie 2015
@ 24 MISCARILE VIBRATORII ALE FUNDATIILOR
mecanica pamanturilor - probleme de geologie inginereasca
24. Miscarea vibratorie a fundatiilor
Fundatiile supuse actiunii fortelor dinamice pot fi impartite, din punctul de vedere al comportarii lor elastice,in fundatii masive si fundatii in cadre. Fundatia masiva este constituita dintr-un bloc masiv de zidarie, considerat nedeformabil, asezat pe un strat de pamant care reprezinta un suport elastic. De multe ori, mai ales la fundatiile de masini-unelte pentru a corecta coeficientii de elasticitate ai suportului se intercaleaza, intre masina si masivul de zidarie, sau intre fundatie si stratul de pamant, mase elastice cu un grad de comprimabilitate mai mare decat al pamantului, cum sunt resorturile, placile de cauciiuc, de pluta, etc. In acest caz, coeficientii de elasticitate ai suportului sunt combinati din coeficientii diferiti ai masei elastice si al stratului de pamant. La fundatiile in cadre, fortele periodice si miscarile vibratorii sunt preluate de cadre elastice, de otel sau de beton-armat, compuse din stalpi, grinzi longitudinale si transversale si placi. Cadrele sunt incastrate intr-o placa de beton, considerata ca masiv nedeformabil si asezata pe un strat elastic. Orice sistem compus din elemente elastice este supus vibratiilor.Se deosebesc sisteme cu unul sau cu mai multe grade de libertate. Gradul de libertate al unui sistem este caracterizat de numarul de partametri necesar pentru a determina, in orice moment al miscarii, pozitia oricarui punct al sistemului. Dupa natura vibratiilor se deosebesc vibratii proprii si vibratii fortate. Vibratiile proprii ale sistemului sunt cele care se obtin cand se impune sistemului un numar de deplasari initiale, egal cu gradul sau de libertate.Dupa ce fortele care au impus deformatia inceteaza, se nasc, ca urmare a fortelor elastice, miscarile vibratorii proprii, frecventele acestor vibratii fiind frecventele proprii ale sistemului, dupa diferite directii.Daca vibratiile sistemului se produc sub actiunea constanta a unor forte periodice, ele se numesc vibratii fortate.In ambele cazuri, pentru producerea miscarii vibratorii actioneaza fortele elastice ale sistemului.Daca aceste forte se pot desfasura liber se vorbeste de vibratii de forte de histeresis
ale materialelor, atunci vibratiile sunt atenuate. Daca fortele de rezistenta contra vibratiilor atenuate sunt mai mari decat fortele elastice, miscarea nu mai este periodica si devine o miscare de acceleratie negativa, care se apropie asimptotic de zero. Pentru calculul dinamic al constructiilor este necesar sa se cunoasca vibratiile si frecventele proprii ale sistemului. Deci, primul pas pentru calculul vibratiilor unui sistem sprijinit elastic este calculul vibratiilor proprii, atat ale sistemului intreg cat si ale fiecarui element in parte, pentru toate directiile posibile ale miscarilor, compatibile cu gradul de libertate al sistemului.
continuare in 25
D.M.
24. Miscarea vibratorie a fundatiilor
Fundatiile supuse actiunii fortelor dinamice pot fi impartite, din punctul de vedere al comportarii lor elastice,in fundatii masive si fundatii in cadre. Fundatia masiva este constituita dintr-un bloc masiv de zidarie, considerat nedeformabil, asezat pe un strat de pamant care reprezinta un suport elastic. De multe ori, mai ales la fundatiile de masini-unelte pentru a corecta coeficientii de elasticitate ai suportului se intercaleaza, intre masina si masivul de zidarie, sau intre fundatie si stratul de pamant, mase elastice cu un grad de comprimabilitate mai mare decat al pamantului, cum sunt resorturile, placile de cauciiuc, de pluta, etc. In acest caz, coeficientii de elasticitate ai suportului sunt combinati din coeficientii diferiti ai masei elastice si al stratului de pamant. La fundatiile in cadre, fortele periodice si miscarile vibratorii sunt preluate de cadre elastice, de otel sau de beton-armat, compuse din stalpi, grinzi longitudinale si transversale si placi. Cadrele sunt incastrate intr-o placa de beton, considerata ca masiv nedeformabil si asezata pe un strat elastic. Orice sistem compus din elemente elastice este supus vibratiilor.Se deosebesc sisteme cu unul sau cu mai multe grade de libertate. Gradul de libertate al unui sistem este caracterizat de numarul de partametri necesar pentru a determina, in orice moment al miscarii, pozitia oricarui punct al sistemului. Dupa natura vibratiilor se deosebesc vibratii proprii si vibratii fortate. Vibratiile proprii ale sistemului sunt cele care se obtin cand se impune sistemului un numar de deplasari initiale, egal cu gradul sau de libertate.Dupa ce fortele care au impus deformatia inceteaza, se nasc, ca urmare a fortelor elastice, miscarile vibratorii proprii, frecventele acestor vibratii fiind frecventele proprii ale sistemului, dupa diferite directii.Daca vibratiile sistemului se produc sub actiunea constanta a unor forte periodice, ele se numesc vibratii fortate.In ambele cazuri, pentru producerea miscarii vibratorii actioneaza fortele elastice ale sistemului.Daca aceste forte se pot desfasura liber se vorbeste de vibratii de forte de histeresis
ale materialelor, atunci vibratiile sunt atenuate. Daca fortele de rezistenta contra vibratiilor atenuate sunt mai mari decat fortele elastice, miscarea nu mai este periodica si devine o miscare de acceleratie negativa, care se apropie asimptotic de zero. Pentru calculul dinamic al constructiilor este necesar sa se cunoasca vibratiile si frecventele proprii ale sistemului. Deci, primul pas pentru calculul vibratiilor unui sistem sprijinit elastic este calculul vibratiilor proprii, atat ale sistemului intreg cat si ale fiecarui element in parte, pentru toate directiile posibile ale miscarilor, compatibile cu gradul de libertate al sistemului.
continuare in 25
D.M.
joi, 16 aprilie 2015
@23 Probleme dinamice la calculul FUNDATIILOR
mecanica pamanturilor-probleme de geologie inginereasca
23 Probleme dinamice la calculul Fundatiilor
Probleme dinamice se pun in calculul fundatiilor atunci cand fortele care actioneaza asupra fundatiei variaza repede in timp si, in special, cand variatia se face dupa o lege care poate fi exprimata printr-o functie periodica.In practica inginerului constructor, astfel de probleme apar la calculul fundatiilor de masini si la calcului constructiilor supuse actiunii unor forte care se aplica instantaneu, cum este cazul suportilor de ciocane mecanice, la caderea berbecului sonetelor mecanice, cum si la constructii inalte, expuse socurilor subite produse de vant, zguduirilor produse de explozii, etc.Solicitari dinamice sufera si constructiile asezate pe strate de pamant al caror echilibru interior este perturbat prin propagarea de unde seismice sau de vibratii provocate de fundatiile constructiilor vecine. Fortele periodice pe care masinile le exercita asupra fundatiilor provin din forte de reactie ale maselor in miscare atat la masini cu miscari de translatie, cat si la masini cu miscari de rotatie.Constructori
de masini cauta ca, printr-o echilibrare justa a maselor si printr-o centrare atenta a pieselor in rotatie, sa reduca pe cat posibil aceste forte de reactie.Totus
i,la proiectarea fundatiilor de masini trebuie sa se tina seama de posibilitatea aparitiei acestor forte si dimensionarea fundatiilor trebuie facuta astfel,incat masina respectiva sa nu fie impiedicata in functionare de deformatiile excesive ale suportului, iar miscarile periodice, provocate de forte periodice, sa nu se transmita altor parti ale constructiei, producandu-le solicitari excesive, sau sa dauneze sanatatii oamenilor care lucreaza acolo. Solicitarile suplimentare pe care fortele dinamice periodice le provoaca in diferite parti ale constructiei,sau in stratul de fundatie se explica in modul urmator.Intre forta care actioneaza si fortele elastice interioare ale suportului se stabileste o stare de echilibru,si fortele elastice interioare ale suportului se stabileste o stare de echilibu, si anume deformatia elastica a suportului corespunde fortei care actioneaza.Prin variatia marimii fortelor se produce si o variatie a deformatiilor, iar energia elastica potentiala a suportului se transforma in energie cinetica, cauzand
acestui suport miscari periodice.Aceste miscari periodice se numesc vibratii si se exprima, in cele mai multe cazuri, prin ecuatiile matematice ale vibratiilor arminice.Se stie, din Mecanica, ca vibratia unui corp se compune, afara de vibratia armonica de baza, si din vibratii superioare de ordinul 2, s.a.m.d. Problema principala, in dinamica constructiilor, este,deci,de a gasi legile miscarii vibratorii corespunzatoare variatiei fortelor.Cunoscand legile miscarii pot fi calculate, dupa principiul lui D'Alembert, fortele de inertie corespunzatoare acceleratiei miscarii. Calculul dinamic al fundatiilor va trebui sa stabileasca,deci
urmatoarele :1) solicitarile suplimentare produse de vibratii in elementele de constructie din care este compusa fundatia si in teerenul de fundatie pe care aceasta este asezata; 2) deformatia maxima(amplitudinea) miscarii vibratorii in toate directiile; 3) influenta miscarii vibratorii asupra constructiilor invecinate
Fundatia trebuie astfel dimensionata, incat solicitarile produse sa nu depaseasca rezistenta admisibila a materialului fundatiei, sau a stratelor de pamant de dedesubt.Deformatiile maxime ale fundatiei, produse de miscari vibratorii,nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile pentru o buna exploatare a constructiei sau a masinii - unealta respective.Frecventa vibratiilor transmise pe stratul de fundatie trebuie sa aiba o valoare care sa nu provoace fenomene de rezonanta la constructiile vecine.La stabilirea rezistentelor admisibile ale stratului de fundatie trebuie sa se tina seama ca solicitarile periodice produc fenomene de obosire a materialului, ca si in cazul altor materiale de constructie.
continuare in (24)
D.M.
23 Probleme dinamice la calculul Fundatiilor
Probleme dinamice se pun in calculul fundatiilor atunci cand fortele care actioneaza asupra fundatiei variaza repede in timp si, in special, cand variatia se face dupa o lege care poate fi exprimata printr-o functie periodica.In practica inginerului constructor, astfel de probleme apar la calculul fundatiilor de masini si la calcului constructiilor supuse actiunii unor forte care se aplica instantaneu, cum este cazul suportilor de ciocane mecanice, la caderea berbecului sonetelor mecanice, cum si la constructii inalte, expuse socurilor subite produse de vant, zguduirilor produse de explozii, etc.Solicitari dinamice sufera si constructiile asezate pe strate de pamant al caror echilibru interior este perturbat prin propagarea de unde seismice sau de vibratii provocate de fundatiile constructiilor vecine. Fortele periodice pe care masinile le exercita asupra fundatiilor provin din forte de reactie ale maselor in miscare atat la masini cu miscari de translatie, cat si la masini cu miscari de rotatie.Constructori
de masini cauta ca, printr-o echilibrare justa a maselor si printr-o centrare atenta a pieselor in rotatie, sa reduca pe cat posibil aceste forte de reactie.Totus
i,la proiectarea fundatiilor de masini trebuie sa se tina seama de posibilitatea aparitiei acestor forte si dimensionarea fundatiilor trebuie facuta astfel,incat masina respectiva sa nu fie impiedicata in functionare de deformatiile excesive ale suportului, iar miscarile periodice, provocate de forte periodice, sa nu se transmita altor parti ale constructiei, producandu-le solicitari excesive, sau sa dauneze sanatatii oamenilor care lucreaza acolo. Solicitarile suplimentare pe care fortele dinamice periodice le provoaca in diferite parti ale constructiei,sau in stratul de fundatie se explica in modul urmator.Intre forta care actioneaza si fortele elastice interioare ale suportului se stabileste o stare de echilibru,si fortele elastice interioare ale suportului se stabileste o stare de echilibu, si anume deformatia elastica a suportului corespunde fortei care actioneaza.Prin variatia marimii fortelor se produce si o variatie a deformatiilor, iar energia elastica potentiala a suportului se transforma in energie cinetica, cauzand
acestui suport miscari periodice.Aceste miscari periodice se numesc vibratii si se exprima, in cele mai multe cazuri, prin ecuatiile matematice ale vibratiilor arminice.Se stie, din Mecanica, ca vibratia unui corp se compune, afara de vibratia armonica de baza, si din vibratii superioare de ordinul 2, s.a.m.d. Problema principala, in dinamica constructiilor, este,deci,de a gasi legile miscarii vibratorii corespunzatoare variatiei fortelor.Cunoscand legile miscarii pot fi calculate, dupa principiul lui D'Alembert, fortele de inertie corespunzatoare acceleratiei miscarii. Calculul dinamic al fundatiilor va trebui sa stabileasca,deci
urmatoarele :1) solicitarile suplimentare produse de vibratii in elementele de constructie din care este compusa fundatia si in teerenul de fundatie pe care aceasta este asezata; 2) deformatia maxima(amplitudinea) miscarii vibratorii in toate directiile; 3) influenta miscarii vibratorii asupra constructiilor invecinate
Fundatia trebuie astfel dimensionata, incat solicitarile produse sa nu depaseasca rezistenta admisibila a materialului fundatiei, sau a stratelor de pamant de dedesubt.Deformatiile maxime ale fundatiei, produse de miscari vibratorii,nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile pentru o buna exploatare a constructiei sau a masinii - unealta respective.Frecventa vibratiilor transmise pe stratul de fundatie trebuie sa aiba o valoare care sa nu provoace fenomene de rezonanta la constructiile vecine.La stabilirea rezistentelor admisibile ale stratului de fundatie trebuie sa se tina seama ca solicitarile periodice produc fenomene de obosire a materialului, ca si in cazul altor materiale de constructie.
continuare in (24)
D.M.
duminică, 5 aprilie 2015
@ 22 continuare Consolidarea Argilelor
mecanica pamanturilor-probleme de geologie inginereasca
22 continuare Consolidarea Argilelor
,....din cauza diferentei de inaltime si presiune in stratele de pamant,se produce o miscare a apei nu numai in directie verticala, dar si in directie transversala.Aceasta miscare, prin actiunea fortelor hidrodinamice care se dezvolta, impinge in laturi pamantul de sub umplutura si mareste tasarile produse.Corectarea tasarilor prin completarea umpluturii echivaleaza cu o noua incarcare a stratului de fundatie, care este preluata tot de apa, ceea ce mareste tasarea. Sa consideram, spre exemplu, ca vrem sa construim un rambleu destinat unei sosele cu imbracaminte permanenta asezata pe un strat de argila cu apa, de grosime 15 m. Pentru accelerarea procesului de consolidare au fost construite, pe toata suprafata bazei rambleului, drenuri verticale cu adancime de 13 m, cu diametrul de 72 cm, la o distanta de 3,90 m unul de altul. Prin aceasta masura au fost obtinute urmatoarele avantaje :
Apa, cautand drumul cel mai scurt,in loc sa curga in directie transversala pe toata latimea digului, se ridica prin drenuri verticale in sus si se scurge prin umplutura de nisip care se executa la baza digului. Astfel, drumul apei este micsorat si, in consecinta, se mareste gradientul hidraulic, deci si viteza apei, incat procesul consolidarii, care este conditionat de viteza cu care apa se scurge prin pori, este mult accelerat. Pe de alta parte, miscarea apei producandu-se in directia drenurilor din interiorul digului, fortele hidraulice pe care apa le exercita asupra particulelor solide sunt indreptate spre interiorul digului. Fortele hidraulice au, aici, un efect de comprimare a stratelor de pamant si nu unul de impingere laterala spre marginile digului, astfel incat pericolul de tasare, prin cedarea laterala a stratului de baza, este inlaturat. Procesul de consolidare nu mai este liniar, deoarece intre drenuri apa se misca si in directie orizontala, astfel incat se pune problema plana a consolidarii.Procesul consolidarii se face dupa calcule matematice , calculandu-se si valoarea de tasare a pamantului in lucrare. Se mai adauga un exemplu de consolidare , de exemplu cand apa se misca in directie radiala, procesul de consolidare se calculeaza folosind formule matematice (U%), in care (l) fiind distanta dintre drenuri; se calculeaza raportul dintre distanta dintre drenuri (l) si diametrul drenului (d), valorile se trec intr-un grafic, iar curba obtinuta reprezinta TASAREA totala calculata matematic. Astfel, pentru h= 5,00 m, d=0,30m, l=3,00m (h=inaltimea stratului de argila / d=diametrul drenului/ l=distanta dintre drenuri ) si ne propunem sa determinam influenta drenajului vertical asupra vitezei de consolidare, vom obtine urmatoarele valori :
In timp ce se produce o consolidare de 40%/total, pentru consolidarea liniara obtinem o consolidare de 83%. Asadar, prin introducerea drenurilor, consolidarea se mareste de la 40% la 83%, deci se dubleaza. Pentru cazuri mai complicate, la care conditiile de drenare nu sunt cele indicate in acest material si unde apa se poate scurge si prin strate inferioare si intermediare, sau unde sarcina exterioara este si ea (o functie de...timp ), cum si in cazurile consolidarii plane si in spatiu, se fac numai in baza calculelor matematice.
continuare, Calculul fundatiilor supuse vibratiilor
D.M.
22 continuare Consolidarea Argilelor
,....din cauza diferentei de inaltime si presiune in stratele de pamant,se produce o miscare a apei nu numai in directie verticala, dar si in directie transversala.Aceasta miscare, prin actiunea fortelor hidrodinamice care se dezvolta, impinge in laturi pamantul de sub umplutura si mareste tasarile produse.Corectarea tasarilor prin completarea umpluturii echivaleaza cu o noua incarcare a stratului de fundatie, care este preluata tot de apa, ceea ce mareste tasarea. Sa consideram, spre exemplu, ca vrem sa construim un rambleu destinat unei sosele cu imbracaminte permanenta asezata pe un strat de argila cu apa, de grosime 15 m. Pentru accelerarea procesului de consolidare au fost construite, pe toata suprafata bazei rambleului, drenuri verticale cu adancime de 13 m, cu diametrul de 72 cm, la o distanta de 3,90 m unul de altul. Prin aceasta masura au fost obtinute urmatoarele avantaje :
Apa, cautand drumul cel mai scurt,in loc sa curga in directie transversala pe toata latimea digului, se ridica prin drenuri verticale in sus si se scurge prin umplutura de nisip care se executa la baza digului. Astfel, drumul apei este micsorat si, in consecinta, se mareste gradientul hidraulic, deci si viteza apei, incat procesul consolidarii, care este conditionat de viteza cu care apa se scurge prin pori, este mult accelerat. Pe de alta parte, miscarea apei producandu-se in directia drenurilor din interiorul digului, fortele hidraulice pe care apa le exercita asupra particulelor solide sunt indreptate spre interiorul digului. Fortele hidraulice au, aici, un efect de comprimare a stratelor de pamant si nu unul de impingere laterala spre marginile digului, astfel incat pericolul de tasare, prin cedarea laterala a stratului de baza, este inlaturat. Procesul de consolidare nu mai este liniar, deoarece intre drenuri apa se misca si in directie orizontala, astfel incat se pune problema plana a consolidarii.Procesul consolidarii se face dupa calcule matematice , calculandu-se si valoarea de tasare a pamantului in lucrare. Se mai adauga un exemplu de consolidare , de exemplu cand apa se misca in directie radiala, procesul de consolidare se calculeaza folosind formule matematice (U%), in care (l) fiind distanta dintre drenuri; se calculeaza raportul dintre distanta dintre drenuri (l) si diametrul drenului (d), valorile se trec intr-un grafic, iar curba obtinuta reprezinta TASAREA totala calculata matematic. Astfel, pentru h= 5,00 m, d=0,30m, l=3,00m (h=inaltimea stratului de argila / d=diametrul drenului/ l=distanta dintre drenuri ) si ne propunem sa determinam influenta drenajului vertical asupra vitezei de consolidare, vom obtine urmatoarele valori :
In timp ce se produce o consolidare de 40%/total, pentru consolidarea liniara obtinem o consolidare de 83%. Asadar, prin introducerea drenurilor, consolidarea se mareste de la 40% la 83%, deci se dubleaza. Pentru cazuri mai complicate, la care conditiile de drenare nu sunt cele indicate in acest material si unde apa se poate scurge si prin strate inferioare si intermediare, sau unde sarcina exterioara este si ea (o functie de...timp ), cum si in cazurile consolidarii plane si in spatiu, se fac numai in baza calculelor matematice.
continuare, Calculul fundatiilor supuse vibratiilor
D.M.
@ 21 continuare Consolidarea argilelor
mecanica pamanturilor- probleme de geologie inginereasca
21 continuare Consolidarea argilelor
,...Cand curgerea apei se produce intr-o singura directie, se vorbeste de o consolidare liniara. Avand in vedere unele dificultati matematice care se intalnesc la consolidarea consolidarii in spatiu si in plan se cauta sa se aplice, la majoritatea fenomenelor, teoria consolidarii liniare.Exista multe cazuri in practica inginereasca, in care aplicarea rezultatelor obtinute prin teoria consolidarii liniare da,pentru tasari, valori care se apropie mult de ralitate.Este o chestiune de intuitie a inginerului proiectant de a aprecia daca, in anumite cazuri date, se pot neglija influentele miscarii dupa mai multe directii, sau daca problema poate fi considerata ca o problema liniara. De exemplu, procesul consolidarii stratelor de argila de sub fundatia unui baraj poate fi tratat ca o problema liniara, atunci cand suprafata de fundatie a barajului este mare fata de grosimea stratului de argila si cand studiul consolidarii se limiteaza la o portiune care se afla la o distanta suficient de mare dela extremitatile fundatiei. Tot astfel
,proba de consolidare in "edometru" poate fi considerata ca o problema plana, cand peretii laterali sunt impermeabili si apa se poate scurge liber prin partea superioara a "edometrului". Dar si in acest caz trebuie luate masuri, pentru ca efectul frecarii dintre peretii endometrului si pamant sa nu afecteze rezultatele obtinute.Acest lucru se obtine,deobicei,lucrand cu probe a caror inaltime trebuie sa fie de circa 1/4 din diametru. Teoria consolidarii prezinta multe dificultati matematice si fizice dar , in prezent au fost elaborate METODE EXACTE ,care pot fi folosite in calculele obisnuite de proiectare, numai pentru cazul liniar. Bazele teoriei exacte a consolidarii, atat a celei liniare, cat si a celei bidimensionale si tridimensionale au fost stabilite de prof . Ghersevanov.
Consolidarea lineara se caracterizeaza prin faptul ca ,in orice sectiune perpendiculara pe directia miscarii vitezele miscarii sunt egale in orice punct. Luand ca axa (oz) verticala cu sensul pozitiv, in sus, si luand marimea suprafetei egala cu unitatea, prin orice sectiune trece, in unitatea de timp, o anumita cantitate de apa si de pamant, care este,in general, o functie de timp (ox) pe axa ox.Se calculeaza volumul golurilor in unitatea de volum, viteza apei in directia (oz), viteza pamantului in directia (oz), cantitatea de masa (apa + pamant) care trece in unitatea de timp printr-o sectiune determinata. Cantitatea de masa care intra prin acea sectiune, trebuie sa fie aceeasi, deoarece altfel nu ar fi respectat principiul de nedeformabilitate a intregii mase. Atat apa cat si particulele solide, sunt considerate nedeformabile.Apoi se calculeaza volumul golurilor in unitatea de timp.
Se calculeaza : - Fortele hidrodinamice dintre fazele solida si lichida;
- Forta determinata de conditiile de permeabilitate in mediu poros;
- Interactiunea dintre particulele solide si apa; etc,etc
In principiu, fenomenul consolidarii nu este influentat de faptul ca inaltimea de presiune se schimba cu o valoare oarecare simultan pentru toate punctele .Fenomenul de consolidare in statul de mal situat deasupra unui strat de nisip grauntos nu este influentat de variatiile in timp ale nivelului marii, atat timp cat presiunea apei in stratul de nisip ramane egala cu inaltimea de presiune variabila a marii, adica eforturile neutre in nisip raman egale cu presiunea apei care se afla deasupra stratului.Rezolvarea ecuatiilor diferentiale partiale, cu luarea in consideratie a conditiilor limita la suprafetele stratelor filtrante sau ale stratelor impermeabile, este o problema matematica foarte dificila.
De exemplu, o fundatie de suprafata infinit de mare, asezata pe un strat de argila cu grosimea (h), care sta pe un strat incompresibil si impermeabil. Intre fundatie si argila se gaseste un strat de nisip de permeabilitate mare, astfel incat apa se scurge liber prin porii lui. Se fac calculele matematice, si rezultatul este ca dupa circa 6 ani, tasarea (consolidarea) poate fi considerata terminata. Presiunea consolidarii in timp se pune indeosebi la executarea rambleelor pe pamanturi putin permeabile, dat fiind ca aceste constructii nu pot fi date in exploatare inainte de terminarea procesului de consolidare. Mai ales la constructiile a caror latime este mica fata de grosimea stratului de argila, greutatea umpluturii este preluata la inceput, in mare parte, de apa, prin ridicarea inaltimii de presiune a apei care se gaseste imediat sub baza umpluturii. Din cauza diferentei de presiune se produce o miscare a apei nu numai in directie verticala, dar si in directie transversala.Aceasta miscare, prin actiunea fortelor hidrodinamice care se dezvolta, impinge in laturi pamantul de sub umplutura si mareste tasarile produse.
continuarea in 22
D.M.
21 continuare Consolidarea argilelor
,...Cand curgerea apei se produce intr-o singura directie, se vorbeste de o consolidare liniara. Avand in vedere unele dificultati matematice care se intalnesc la consolidarea consolidarii in spatiu si in plan se cauta sa se aplice, la majoritatea fenomenelor, teoria consolidarii liniare.Exista multe cazuri in practica inginereasca, in care aplicarea rezultatelor obtinute prin teoria consolidarii liniare da,pentru tasari, valori care se apropie mult de ralitate.Este o chestiune de intuitie a inginerului proiectant de a aprecia daca, in anumite cazuri date, se pot neglija influentele miscarii dupa mai multe directii, sau daca problema poate fi considerata ca o problema liniara. De exemplu, procesul consolidarii stratelor de argila de sub fundatia unui baraj poate fi tratat ca o problema liniara, atunci cand suprafata de fundatie a barajului este mare fata de grosimea stratului de argila si cand studiul consolidarii se limiteaza la o portiune care se afla la o distanta suficient de mare dela extremitatile fundatiei. Tot astfel
,proba de consolidare in "edometru" poate fi considerata ca o problema plana, cand peretii laterali sunt impermeabili si apa se poate scurge liber prin partea superioara a "edometrului". Dar si in acest caz trebuie luate masuri, pentru ca efectul frecarii dintre peretii endometrului si pamant sa nu afecteze rezultatele obtinute.Acest lucru se obtine,deobicei,lucrand cu probe a caror inaltime trebuie sa fie de circa 1/4 din diametru. Teoria consolidarii prezinta multe dificultati matematice si fizice dar , in prezent au fost elaborate METODE EXACTE ,care pot fi folosite in calculele obisnuite de proiectare, numai pentru cazul liniar. Bazele teoriei exacte a consolidarii, atat a celei liniare, cat si a celei bidimensionale si tridimensionale au fost stabilite de prof . Ghersevanov.
Consolidarea lineara se caracterizeaza prin faptul ca ,in orice sectiune perpendiculara pe directia miscarii vitezele miscarii sunt egale in orice punct. Luand ca axa (oz) verticala cu sensul pozitiv, in sus, si luand marimea suprafetei egala cu unitatea, prin orice sectiune trece, in unitatea de timp, o anumita cantitate de apa si de pamant, care este,in general, o functie de timp (ox) pe axa ox.Se calculeaza volumul golurilor in unitatea de volum, viteza apei in directia (oz), viteza pamantului in directia (oz), cantitatea de masa (apa + pamant) care trece in unitatea de timp printr-o sectiune determinata. Cantitatea de masa care intra prin acea sectiune, trebuie sa fie aceeasi, deoarece altfel nu ar fi respectat principiul de nedeformabilitate a intregii mase. Atat apa cat si particulele solide, sunt considerate nedeformabile.Apoi se calculeaza volumul golurilor in unitatea de timp.
Se calculeaza : - Fortele hidrodinamice dintre fazele solida si lichida;
- Forta determinata de conditiile de permeabilitate in mediu poros;
- Interactiunea dintre particulele solide si apa; etc,etc
In principiu, fenomenul consolidarii nu este influentat de faptul ca inaltimea de presiune se schimba cu o valoare oarecare simultan pentru toate punctele .Fenomenul de consolidare in statul de mal situat deasupra unui strat de nisip grauntos nu este influentat de variatiile in timp ale nivelului marii, atat timp cat presiunea apei in stratul de nisip ramane egala cu inaltimea de presiune variabila a marii, adica eforturile neutre in nisip raman egale cu presiunea apei care se afla deasupra stratului.Rezolvarea ecuatiilor diferentiale partiale, cu luarea in consideratie a conditiilor limita la suprafetele stratelor filtrante sau ale stratelor impermeabile, este o problema matematica foarte dificila.
De exemplu, o fundatie de suprafata infinit de mare, asezata pe un strat de argila cu grosimea (h), care sta pe un strat incompresibil si impermeabil. Intre fundatie si argila se gaseste un strat de nisip de permeabilitate mare, astfel incat apa se scurge liber prin porii lui. Se fac calculele matematice, si rezultatul este ca dupa circa 6 ani, tasarea (consolidarea) poate fi considerata terminata. Presiunea consolidarii in timp se pune indeosebi la executarea rambleelor pe pamanturi putin permeabile, dat fiind ca aceste constructii nu pot fi date in exploatare inainte de terminarea procesului de consolidare. Mai ales la constructiile a caror latime este mica fata de grosimea stratului de argila, greutatea umpluturii este preluata la inceput, in mare parte, de apa, prin ridicarea inaltimii de presiune a apei care se gaseste imediat sub baza umpluturii. Din cauza diferentei de presiune se produce o miscare a apei nu numai in directie verticala, dar si in directie transversala.Aceasta miscare, prin actiunea fortelor hidrodinamice care se dezvolta, impinge in laturi pamantul de sub umplutura si mareste tasarile produse.
continuarea in 22
D.M.
@ 20 Consolidarea argilelor
mecanica pamanturiloe- problema de geologie inginereasca
20. Consolidarea argilelor
Fenomenul consolidarii trebuie luat in consideratie numai la pamanturile care au un coeficient mic de permeabilitate; indicele de porozitate al unui pamant este functie de presiunea care se transmite pe suprafetele de contact al particulelor solide si ca, pentru fiecare strat de pamant, exista o relatie caracteristica, reprezentata intr-o diagrama, numita curba de compresiune a pamantului din stratul respectiv.In cazul in care porii dintre particule sunt umpluti cu apa, care este, practic, incompresibila, nu se poate produce, insa,o schimbare a porozitatii stratului, fara o indepartare a acesteia pe masura micsorarii volumului porilor.Astfel, porozitatea reala, la un moment dat, este mai mare decat aceea care corespunde presiunii transmise pe suprafata stratului. Presiunea efectiva fiind, deci,mai mica decat forta exterioara, o parte a acestei forte este transmisa apoi din pori. Intrucat apa din celelalte zone ale masivului de pamant are o inaltime piezometrica corespunzatoare presiunii atmosferice, diferenta de presiune dintre punctele respective produce un curent de apa. Elementele acestei miscari sunt conditionate de regimul de presiuni si de gradul de permeabilitate al stratului respectiv.In timpul miscarii, presiunea apei intr-un punct variaza cu timpul, ceea ce atrage o alta repartitie a eforturilor efective si o variatie continua a porozitatii
Deci, fenomenul consolidarii trebuie luat in consideratie numai la pamanturile care AU un coeficient mic de permeabilitate; la celelalte pamanturi, variatia presiunilor in timp nu are importanta practica, deoarece consolidarea se produce foarte repede. Problema consolidarii se pune mai ales la fundatiile constructiilor asezate pe strate argiloase, saturate cu apa. Cum se stie, rezistenta la taiere a acestor argile depinde in mod esential de gradul de consolidare al stratelor. In consecinta, puterea de suportare, sau valoarea sarcinii critice, este o functie directa a gradului de consolidare. Calculul fundatiilor acestor constructii trebuie sa arate daca stabilitatea lor,sub sarcinile care se aplica, este asigurata in orice moment al procesului de consolidare inca in curs. In general, curgerea apei eliminate din pori se produce dupa cele trei dimensiuni ale spatiului.In acest caz este vorba de fenomenul de consolidare in spatiu.
continuare, consolidarea argilelor in 21
D.M.
20. Consolidarea argilelor
Fenomenul consolidarii trebuie luat in consideratie numai la pamanturile care au un coeficient mic de permeabilitate; indicele de porozitate al unui pamant este functie de presiunea care se transmite pe suprafetele de contact al particulelor solide si ca, pentru fiecare strat de pamant, exista o relatie caracteristica, reprezentata intr-o diagrama, numita curba de compresiune a pamantului din stratul respectiv.In cazul in care porii dintre particule sunt umpluti cu apa, care este, practic, incompresibila, nu se poate produce, insa,o schimbare a porozitatii stratului, fara o indepartare a acesteia pe masura micsorarii volumului porilor.Astfel, porozitatea reala, la un moment dat, este mai mare decat aceea care corespunde presiunii transmise pe suprafata stratului. Presiunea efectiva fiind, deci,mai mica decat forta exterioara, o parte a acestei forte este transmisa apoi din pori. Intrucat apa din celelalte zone ale masivului de pamant are o inaltime piezometrica corespunzatoare presiunii atmosferice, diferenta de presiune dintre punctele respective produce un curent de apa. Elementele acestei miscari sunt conditionate de regimul de presiuni si de gradul de permeabilitate al stratului respectiv.In timpul miscarii, presiunea apei intr-un punct variaza cu timpul, ceea ce atrage o alta repartitie a eforturilor efective si o variatie continua a porozitatii
Deci, fenomenul consolidarii trebuie luat in consideratie numai la pamanturile care AU un coeficient mic de permeabilitate; la celelalte pamanturi, variatia presiunilor in timp nu are importanta practica, deoarece consolidarea se produce foarte repede. Problema consolidarii se pune mai ales la fundatiile constructiilor asezate pe strate argiloase, saturate cu apa. Cum se stie, rezistenta la taiere a acestor argile depinde in mod esential de gradul de consolidare al stratelor. In consecinta, puterea de suportare, sau valoarea sarcinii critice, este o functie directa a gradului de consolidare. Calculul fundatiilor acestor constructii trebuie sa arate daca stabilitatea lor,sub sarcinile care se aplica, este asigurata in orice moment al procesului de consolidare inca in curs. In general, curgerea apei eliminate din pori se produce dupa cele trei dimensiuni ale spatiului.In acest caz este vorba de fenomenul de consolidare in spatiu.
continuare, consolidarea argilelor in 21
D.M.
vineri, 3 aprilie 2015
@ 19.Determinarea gradului de stabilitate a taluzului pentru unghiul de frecare interioara a terenului zero
mecanica pamanturilor- probleme de geologie inginereasca
@19 Determinarea gradului de stabilitate a taluzului
pentru unghiul de frecare interioara a terenului
zero (contin. din 18)
,... Atunci cand intr-o anumita portiune de teren se produce o alunecare, aceasta se face trasand in sectiunea transversala mai multe cercuri posibile de alunecare si efectuand, pentru fiecare cerc, calculul fortei de coeziune necesar pentru a asigura echilibrul fortelor care provoaca alunecarea.
Cercul cel mai apropiat de cercul real de alunecare va fi acela pentru care rezulta o forta de coeziune maxima. Aceasta forta de coeziune trebuie sa fie mai mic decat coeziunea reala a terenului, determinata pe calcule matematice, din cercul de alunecare masurat la fata locului, dupa care se calculeaza gradul de siguranta al taluzului. Constructia este stabila contra alunecarilor numai atunci cand gradul de siguranta este mai mare decat unitatea. Gradul de siguranta se ia intre valorile 1,5 - 2,5. Deci, problema se pune in stabilirea cercului de alunecare. Prin determinarea cercului de alunecare, se poate determina forta de coeziune care este necesara, in momentul inceperii alunecarii, pentru a echilibra
fortele care provoaca alunecarea. Cercul de alunecare este noul cerc pentru care forta ( e )necesara atinge o valoare extrema , maxima, iar problema centrala consta in a gasi centrul si raza cercului de alunecare. Din observarea fenomenelor de alunecare in natura se constata ca exista doua feluri de producere a alunecarilor. In primul caz, alunecarea se produce dealungul unui cerc care trece prin piciorul taluzului. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc prin piciorul taluzului. Daca sub piciorul taluzului se gaseste, la o adancime nu prea mare, un strat de consistenta mare, cercul cel mai periculos de alunecare trece printr-un punct al acelui strat, astfel ca este tangent la suprafata de contact dintre cele doua strate. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc de baza. Considerand primul caz, al cercului de rupere prin piciorul taluzului, se constata ca cercul de alunecare pentru un taluz cu un anumit unghi (b) si o inaltime (H) este pe deplin determinat,... astfel, pentru un unghi de taluz este mai mic de 60*, cercurile duse prin piciorul taluzului trec pe sub orizontala dusa , astfel ca si la aceste cercuri exista notiunea de factor de adancime. Daca stratul de consistenta mare este situat la o adancime mica, factorul de adancime are valoare mica, cercul de ruptura este tangent la stratul consistent si intretaie linia taluzului. In acest caz se spune ca se produce o rupere la linia taluzului. Ruperea in lungul cercului de baza se explica prin cedarea stratelor inferioare, in urma greutatii proprii a stratelor superioare. Cercul de alunecare de baza este caracterizat prin faptul ca conturul sau este situat pe o verticala care trece prin mijlocul liniei de taluz.Daca unghiul taluzului devine mai mic de 53*, exista si alte posibilitati de rupere decat cele care se produc dealungul unui cerc de alunecare dus prin piciorul taluzului. Astfel, exista inca doua posibilitati de rupere : dupa un cerc de alunecare care trece prin linia taluzului, sau dupa un cerc de alunecare care taie baza taluzului.
Felul cum se produce ruptura depinde de factorul de adancime (ad). Daca (ad) este mai mare decat 4,00, ruperea se produce totdeauna la baza taluzului, aproape independent.Cercul de alunecare este, in concluzie, un cerc cu centrul la mijlocul taluzului.
in continuare : teoria consolidarii argilelor
D.M.
@19 Determinarea gradului de stabilitate a taluzului
pentru unghiul de frecare interioara a terenului
zero (contin. din 18)
,... Atunci cand intr-o anumita portiune de teren se produce o alunecare, aceasta se face trasand in sectiunea transversala mai multe cercuri posibile de alunecare si efectuand, pentru fiecare cerc, calculul fortei de coeziune necesar pentru a asigura echilibrul fortelor care provoaca alunecarea.
Cercul cel mai apropiat de cercul real de alunecare va fi acela pentru care rezulta o forta de coeziune maxima. Aceasta forta de coeziune trebuie sa fie mai mic decat coeziunea reala a terenului, determinata pe calcule matematice, din cercul de alunecare masurat la fata locului, dupa care se calculeaza gradul de siguranta al taluzului. Constructia este stabila contra alunecarilor numai atunci cand gradul de siguranta este mai mare decat unitatea. Gradul de siguranta se ia intre valorile 1,5 - 2,5. Deci, problema se pune in stabilirea cercului de alunecare. Prin determinarea cercului de alunecare, se poate determina forta de coeziune care este necesara, in momentul inceperii alunecarii, pentru a echilibra
fortele care provoaca alunecarea. Cercul de alunecare este noul cerc pentru care forta ( e )necesara atinge o valoare extrema , maxima, iar problema centrala consta in a gasi centrul si raza cercului de alunecare. Din observarea fenomenelor de alunecare in natura se constata ca exista doua feluri de producere a alunecarilor. In primul caz, alunecarea se produce dealungul unui cerc care trece prin piciorul taluzului. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc prin piciorul taluzului. Daca sub piciorul taluzului se gaseste, la o adancime nu prea mare, un strat de consistenta mare, cercul cel mai periculos de alunecare trece printr-un punct al acelui strat, astfel ca este tangent la suprafata de contact dintre cele doua strate. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc de baza. Considerand primul caz, al cercului de rupere prin piciorul taluzului, se constata ca cercul de alunecare pentru un taluz cu un anumit unghi (b) si o inaltime (H) este pe deplin determinat,... astfel, pentru un unghi de taluz este mai mic de 60*, cercurile duse prin piciorul taluzului trec pe sub orizontala dusa , astfel ca si la aceste cercuri exista notiunea de factor de adancime. Daca stratul de consistenta mare este situat la o adancime mica, factorul de adancime are valoare mica, cercul de ruptura este tangent la stratul consistent si intretaie linia taluzului. In acest caz se spune ca se produce o rupere la linia taluzului. Ruperea in lungul cercului de baza se explica prin cedarea stratelor inferioare, in urma greutatii proprii a stratelor superioare. Cercul de alunecare de baza este caracterizat prin faptul ca conturul sau este situat pe o verticala care trece prin mijlocul liniei de taluz.Daca unghiul taluzului devine mai mic de 53*, exista si alte posibilitati de rupere decat cele care se produc dealungul unui cerc de alunecare dus prin piciorul taluzului. Astfel, exista inca doua posibilitati de rupere : dupa un cerc de alunecare care trece prin linia taluzului, sau dupa un cerc de alunecare care taie baza taluzului.
Felul cum se produce ruptura depinde de factorul de adancime (ad). Daca (ad) este mai mare decat 4,00, ruperea se produce totdeauna la baza taluzului, aproape independent.Cercul de alunecare este, in concluzie, un cerc cu centrul la mijlocul taluzului.
in continuare : teoria consolidarii argilelor
D.M.
joi, 2 aprilie 2015
@ 18 Determinarea gradului de stabilitate a taluzului
mecanica pamanturilor- probleme de geologie inginereasca
18. Determinarea gradului de stabilitate a taluzului
cand unghiul de frecare interioara a
terenului este zero.
Forma cea mai avantajoasa pentru un taluz, astfel incat sa ceara un minim de rezistenta de coeziune a terenului, trebuie ca unghiul de frecare interioara a terenului sa fie zero. S-a observat ca malurile cursurilor de apa au aceasta forma, atunci cand stratele moi se gasesc sub strate de aluviuni.
Totisi plecand de la ideea ca unghiul de taluz admisibil creste cu consistenta pamantului, stratele moi corespund unui unghi de taluz mic, pe cand stratele suprapuse consistente sunt taluzate cu un unghi de aproximativ 40*. In acest mod a fost format si profilul Canalului du Midi . Prabusirile dese i extinse care au avut loc in decursul exploatarii acestui canal a demonstrat ca acest profil nu este corespunzator deoarece stratele de jos, cele mai slabe, sunt incarcate cu cea mai mare inaltime de masiv si se produc alunecari.Forma executata ulterior prezinta conturul taluzului cel mai avantajos atat din punct de vedere al navigatiei, cat si al mecanicei terenurilor. Rezulta ca prin stabilirea cercului de alunecare, se poate determina forta de coeziune care este necesara, in momentul inceperii alunecarii, pentru a echilibra fortele care provoaca alunecarea.Cercul de alunecare este acel cerc pentru care forta necesara atinge o valoare extrema-maxima, iar problema centrala consta in a gasi centrul si raza cercului de alunecare. Exista doua feluri de producere a alunecarilor. Prima cand alunecarea se produce dea-lungul unui cerc care trece prin piciorul taluzului.In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc prin piciorul taluzului. Daca sub piciorul taluzului se gaseste, la o adancime nu prea mare, un strat de consistenta mare, cercul cel mai periculos de alunecare trece printr-un punct al acestui strat, astfel ca este tangent la suprafata de contact dintre cele doua strate. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc de baza.
continuare in 19
D.M.
18. Determinarea gradului de stabilitate a taluzului
cand unghiul de frecare interioara a
terenului este zero.
Forma cea mai avantajoasa pentru un taluz, astfel incat sa ceara un minim de rezistenta de coeziune a terenului, trebuie ca unghiul de frecare interioara a terenului sa fie zero. S-a observat ca malurile cursurilor de apa au aceasta forma, atunci cand stratele moi se gasesc sub strate de aluviuni.
Totisi plecand de la ideea ca unghiul de taluz admisibil creste cu consistenta pamantului, stratele moi corespund unui unghi de taluz mic, pe cand stratele suprapuse consistente sunt taluzate cu un unghi de aproximativ 40*. In acest mod a fost format si profilul Canalului du Midi . Prabusirile dese i extinse care au avut loc in decursul exploatarii acestui canal a demonstrat ca acest profil nu este corespunzator deoarece stratele de jos, cele mai slabe, sunt incarcate cu cea mai mare inaltime de masiv si se produc alunecari.Forma executata ulterior prezinta conturul taluzului cel mai avantajos atat din punct de vedere al navigatiei, cat si al mecanicei terenurilor. Rezulta ca prin stabilirea cercului de alunecare, se poate determina forta de coeziune care este necesara, in momentul inceperii alunecarii, pentru a echilibra fortele care provoaca alunecarea.Cercul de alunecare este acel cerc pentru care forta necesara atinge o valoare extrema-maxima, iar problema centrala consta in a gasi centrul si raza cercului de alunecare. Exista doua feluri de producere a alunecarilor. Prima cand alunecarea se produce dea-lungul unui cerc care trece prin piciorul taluzului.In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc prin piciorul taluzului. Daca sub piciorul taluzului se gaseste, la o adancime nu prea mare, un strat de consistenta mare, cercul cel mai periculos de alunecare trece printr-un punct al acestui strat, astfel ca este tangent la suprafata de contact dintre cele doua strate. In acest caz se spune ca ruperea se produce dupa un cerc de baza.
continuare in 19
D.M.
miercuri, 1 aprilie 2015
@ 17 Metode de calcul al stabilitatii taluzelor
mecanica pamanturilor - probleme de geologie inginereasca
17 Metode de calcul al stabilitatii taluzelor
Metodele de calcul al stabilitatii taluzelor pot fi impartite in trei grupe. Prima se bazeaza pe calcule teoretice exacte, care pleaca de la ecuatiile diferentiale ale starii limita de echilibru si stabilesc ecuatiile curbei limita a carei forma trebuie sa o ia taluzul pentru o anumita incarcare.
Fata de complexitatea problemei se folosesc, insa, in majoritatea cazurilor din practica, metode aproximative , care pot fi impartite in doua grupe. Prima considera, ca rezistenta efectiva a terenului care se opune alunecarii, forta de coeziune (e) intre particule, considerand unghiul de frecare egal cu zero. Intrucat in majoritatea cazurilor, terenurile supuse alunecarii sunt formate din argile cu un procent mare de umiditate, presupunerea ca , unghiul de frecare este zero, se apropie mult de realitate. Este adevarat ca, incercarile si masuratorile la alunecari existente au confirmat rezultatele de calcul obtinute cu aceasta metoda. A doua metoda aproximativa ia in considerare, ca rezistenta a terenului contra fortelor care provoaca alunecarea, atat coeziunea, cat si fortele de frecare dintre particule. Dar, intai trebuie definita notiunea de coeficient de siguranta. Taluzul natural are unghiul de inclinare(a*) egal cu unghiul de frecare interioara. Pentru a fi stabil, un taluz trebuie sa aiba o inclinare mai mica decat unghiul taluzului natural [ prima conditie]; daca pe suprafata taluzului actioneaza forte hidrodinamice, conditiile de stabilitate se schimba, astfel incat rezultanta greutatii proprii si a fortei hidrodinamice formeaza cu taluzul un unghi de( 90*-a*). In acest caz, stabilitatea conditiilor de echilibru este luata in calcul la executia fundatiilor. Daca terenul are si forte de coeziune (e), un perete vertical poate sta liber numai daca inaltimea sa (h) nu depaseste o anumita valoare care sa provoace instabilitatea. Pentru unghiuri mai mici de 90*, adica daca peretele care margineste taietura este inclinat cu un unghi (a*) mai mic decat 90* fata de orizontala, inaltimea limita se determina prin formule matematica, ea fiind o functie , valoarea ei fiind mai mare decat h-90*; In cazul cand inaltimea taluzului depaseste inaltimea limita care corespunde unghiului taluzului respectiv se produce prabusirea malului. In cazul unei alunecari de tere, de exemplu, materialul pamantos este o argila moale , la care rezistenta contra alunecarii este asigurata numai de fortele de coeziune. In acest caz va trebui sa se stabileasca, prin masuratori exacte, conturul suprafetei de alunecare.Aceasta determinare este usurata de faptul ca suprafata de alunecare constituie planul de separatie dintre argila in stare turburata si aceea cu structura neturburata din restul masivului. Efectuand, in sectiunea taluzului curba care reprezinta conturul suprafetei de alunecare se poate vedea ca, in majoritatea cazurilor, aceasta curba poate fi asimilata cu un arc de cerc. Prin calcule matematice-geometrice se poate stabili conditia de echilibru al fortelor cand a inceput alunecarea. In momentul producerii alunecarii
, actioneaza greutatea proprie a masei de pamant care invinge fortele de coeziune din materialul pamantos. Pentru proiectarea noului taluz se va determina, prin calcule matematice, fortele de coeziune reale care va servi pentru proiectarea noului taluz al sapaturii si se va stabili gradul de siguranta al noului taluz Constructia este stabila contra alunecarilor numai atunci cand gradul de siguranta va fi mai mare : grd de sig.> 1. Gradul de siguranta trebuie sa aiba valori : 1,5 sau 2,5. Deci, determinarea coeficientului de siguranta si proiectarea taluzului adecvat cer o munca laborioasa de calcul si desen, fiind necesare mai multe incercari, care trebuie repetate atunci cand taluzul ales se dovedeste a fi instabil
continuare in 18
D.M.
17 Metode de calcul al stabilitatii taluzelor
Metodele de calcul al stabilitatii taluzelor pot fi impartite in trei grupe. Prima se bazeaza pe calcule teoretice exacte, care pleaca de la ecuatiile diferentiale ale starii limita de echilibru si stabilesc ecuatiile curbei limita a carei forma trebuie sa o ia taluzul pentru o anumita incarcare.
Fata de complexitatea problemei se folosesc, insa, in majoritatea cazurilor din practica, metode aproximative , care pot fi impartite in doua grupe. Prima considera, ca rezistenta efectiva a terenului care se opune alunecarii, forta de coeziune (e) intre particule, considerand unghiul de frecare egal cu zero. Intrucat in majoritatea cazurilor, terenurile supuse alunecarii sunt formate din argile cu un procent mare de umiditate, presupunerea ca , unghiul de frecare este zero, se apropie mult de realitate. Este adevarat ca, incercarile si masuratorile la alunecari existente au confirmat rezultatele de calcul obtinute cu aceasta metoda. A doua metoda aproximativa ia in considerare, ca rezistenta a terenului contra fortelor care provoaca alunecarea, atat coeziunea, cat si fortele de frecare dintre particule. Dar, intai trebuie definita notiunea de coeficient de siguranta. Taluzul natural are unghiul de inclinare(a*) egal cu unghiul de frecare interioara. Pentru a fi stabil, un taluz trebuie sa aiba o inclinare mai mica decat unghiul taluzului natural [ prima conditie]; daca pe suprafata taluzului actioneaza forte hidrodinamice, conditiile de stabilitate se schimba, astfel incat rezultanta greutatii proprii si a fortei hidrodinamice formeaza cu taluzul un unghi de( 90*-a*). In acest caz, stabilitatea conditiilor de echilibru este luata in calcul la executia fundatiilor. Daca terenul are si forte de coeziune (e), un perete vertical poate sta liber numai daca inaltimea sa (h) nu depaseste o anumita valoare care sa provoace instabilitatea. Pentru unghiuri mai mici de 90*, adica daca peretele care margineste taietura este inclinat cu un unghi (a*) mai mic decat 90* fata de orizontala, inaltimea limita se determina prin formule matematica, ea fiind o functie , valoarea ei fiind mai mare decat h-90*; In cazul cand inaltimea taluzului depaseste inaltimea limita care corespunde unghiului taluzului respectiv se produce prabusirea malului. In cazul unei alunecari de tere, de exemplu, materialul pamantos este o argila moale , la care rezistenta contra alunecarii este asigurata numai de fortele de coeziune. In acest caz va trebui sa se stabileasca, prin masuratori exacte, conturul suprafetei de alunecare.Aceasta determinare este usurata de faptul ca suprafata de alunecare constituie planul de separatie dintre argila in stare turburata si aceea cu structura neturburata din restul masivului. Efectuand, in sectiunea taluzului curba care reprezinta conturul suprafetei de alunecare se poate vedea ca, in majoritatea cazurilor, aceasta curba poate fi asimilata cu un arc de cerc. Prin calcule matematice-geometrice se poate stabili conditia de echilibru al fortelor cand a inceput alunecarea. In momentul producerii alunecarii
, actioneaza greutatea proprie a masei de pamant care invinge fortele de coeziune din materialul pamantos. Pentru proiectarea noului taluz se va determina, prin calcule matematice, fortele de coeziune reale care va servi pentru proiectarea noului taluz al sapaturii si se va stabili gradul de siguranta al noului taluz Constructia este stabila contra alunecarilor numai atunci cand gradul de siguranta va fi mai mare : grd de sig.> 1. Gradul de siguranta trebuie sa aiba valori : 1,5 sau 2,5. Deci, determinarea coeficientului de siguranta si proiectarea taluzului adecvat cer o munca laborioasa de calcul si desen, fiind necesare mai multe incercari, care trebuie repetate atunci cand taluzul ales se dovedeste a fi instabil
continuare in 18
D.M.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)