35.Materiale de constructii obtinute din scoarta terestra 35.1 Mineralele Mineralele sunt substante naturale, in general solide,omogene din punct de vedere fizico-chimic, care se formeaza in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.In natura,majoritatea mineralelor apar cu structura cristalina, adica:particulele constituiente sunt aranjate conform unor reguli de simetrie, reflectata in exterior printr-o forma geometrica regulata a cristalului. Exista insa si minerale amorfe , cand particulele constituiente sunt dispuse dezordonat, si care in conditii de crestere libera iau forma exterioara sferoidala. Din punct de vedere chimic,mineralele pot fi alcatuite din elemente native - metale, metaloizi in stare necombinata(aur, argint,cuprul,sulful,diamantul etc) sau din diferite combinatii ale elementelor :oxizi,hidroxizi,cloruri,fluoruri,sulfuri,silicati, carbonati, azotati, sulfati etc 35.2 Rocile Rocile sunt asociatii naturale de minerale si constituie scoarta terestra.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:geneza,structura si textura. Dupa geneza se clasifica in : roci magmatice sau eruptive, roci sedimentare si roci metamorfozate.In functie de structura :gradul de cristalizare al mineralelor componente ,rocile se impart in roci cu structura holocristalina, care sunt complet cristalizate, roci cu structura hemicristalina din care ac parte minerale partial cristalizate si partial amorfe, roci cu structura amorfa din care fac parte mineralele amorfe. Dupa textura, adica dupa modul de aranjare in spatiu a mineralelor componente,rocile se clasifica in :roci cu textura neorientata sau masiva, roci cu textura stratificata in care straturile sunt alcatuite din aceleasi minerale si roci cu textura sistoasa in care straturile sunt compuse din minerale diferite. Principalele minerale din structura rocilor : ________________________________________________________________________ Cuartul alb incolor,alb laptos, Este un mineral dur,stabil chimic, sticlos cu aspect gras refractar,rezistenta mare la compresie ________________________________________________________________________ Feldsapatii sunt roz,alb-rosietic,galben Are stabilitate chimica redusa silicati de aluminiu rezistenta la compresie 1200-1700 cu potasiu,sodiu dan/cmp sau calciu ________________________________________________________________________ Micele sunt silicati incolor-galbui Este greu fuzibila si stabila chimic; complecsi,hidratati sidefati cliveaza perfect in placute subtiri si de aluminiu elastice Varietatea mai des intalnita este mica potasica sau Muscovit _______________________________________________________________________ Silicati feromagnezieni verde inchis,brun, negru, Minerale inchise la culoare si cu :piroxenul,amfiboli,olivine sticlos rezilienta marita ________________________________________________________________________ Calcitul incolor,alb-laptos,colorat, Cliveaza perfect si face efervescenta sticlos cu toti acizii.Este mineralul predomi -nant in masivele de calcare si marmure ________________________________________________________________________ Magnezitul alb-galben,brun-negricios Cliveaza perfect si prezinta eferves sticlos -centa la cald cu acid clorhidric ________________________________________________________________________ Dolomitul incolor, alb,colorat,sticlos Clivaj perfect, efervescenta in pulbe -re cu acid clorhidric ________________________________________________________________________ Ghipsul incolor,alb,colorat,sidefos, Este solubil in apa, se zgarie cu sticlos unghia _________________________________________________________________________ continuare 36:Roci magmatice D.M.
34.Instalatii diverse in componenta cofrajelor Pentru functionarea in bune conditii a cofrajului glisant, trebuie asigurata o buna functionare a instalatiilordiverse: instalatia de forta si lumina, instalatia de alimentare cu apa, instalatia de incalzire si telefon, etc,etc Ele se vor executa pe baza unui proiect special intocmit.Racordarile respective vor trebui sa fie prevazute de la inceput cu suficienta rezerva in ce priveste lungimea,astfel, ca sa poata fi utilizate in bune conditii pana la cota superioara a constructiei. Practic acest lucru se realizeaza amplasand la baza constructiei furtunurile sau cablurile, stranse sub forma de colac,intr-un loc ferit si care se desfasoara pe masura ridicarii cofrajului glisant. Instalatia electrica foloseste pentru alimentarea cu forta a instalatiei de ridicat si pentru iluminat pe timp de noapte.Aceasta se alimenteaza la tensiunea de 380/22 V si actioneaza motoarele pompelor de ulei.Toate tablourile de distributie se vor monta pe platforma superioara a cofrajului glisant in locuri vizibile si usor accesibile.Se interzice montarea lor pe platformele inferioare unde controlul se face mai greu.Instalatia electrica de iluminat se va executa la o tensiune redusa,24V, pentru a evita pericolul de electrocutare.Se va monta cate un bec de 60-100W la fiecare 1,5-3m intre juguri,sub podina superioara din exterior si in fiecare camera. Platforma de lucru mai poate fi luminata cu reflectoare montate pe conturul constructiei,dar acest sistem produce neplaceri atunci cand pentru ridicarea betoanelor se folosesc macarale turn, deoarece la ultimile niveluri manevrele bratului macaralei sunt reduse. Becurile trebuie sa fie cu abajururi si plasa de sarma pentru a nu fi sparte prin lovire sau in timp de ploaie. Iluminatul se poate face si sub tensiunea de 120 sau 220 V, cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii.Se va folosi si iluminatul fluorescent a platformelor de lucru la cofrajele glisante.Pentru legatura intre pompe se va folosi o instalatie electrica de semnalizare acustica si optica in vederea sincronizarii pornirii si opririi lor. Pe platforma superioara se poate amenaja locuri speciale pentru fumat dotate cu cutii de nisip. continuare in 35 D.M.
33. Instalatia pentru controlul pozitiei cofrajului Executarea corecta,fara devieri a constructiei fata de linia verticala,precum si desfasurarea normala a glisarii,fara dificultati,accidente sau opriri din lucru,depinde de modul cum se asigura orizontalitatea si verticalitatea cofrajului glisant,de controlul permanent al pozitiei corecte pe care trebuie sa o aibe cofrajul pe tot timpul glisarii.Pozitia cofrajului trebuie sa fie cunoscuta in orice moment.Acest control se poate face :cu instalatia de nivele, cu mira gradata si cu firul cu plumb.Instalatia cu nivele cel mai folosit, indica exact pozitia pe verticala a jugului respectiv,fata de nivelul general, insa, prezinta dezavantajul ca in timpul executiei apar scapari ale lichidului din retea, fapt care conduce la dereglarea intregului sistem de nivele.Repunerea in functiune este destul de dificila in special noaptea cand se depisteaza cu greu locul pe unde a pierdut lichidul. Furtunurile de nivel trebuie protejate contra loviturilor, de aceea in zonele de circulatie ele se monteaza uneori sub platforma superioara a cofrajului glisant si se prind de coastele panourilor cu bratari de tabla.In reteaua de nivele se introduce apa, care, pentru a fi mai vizibila se coloreaza cu o substanta care nu trebuie sa adere la sticlele de nivel.Se introduce in reteaua de nivel apa pana la nivelul reperilor trasati de la inceput pe cadrele din lemn, astfel ca toti reperii sa se afle la acelasi nivel. Pentru compensarea diferitelor pierderi de apa din retea, se monteaza unul sau doua rezervoare de apa, de 5-10 l, care se leaga intre ele cu un furtun suplimentar.Daca in timpul glisarii se constata ca un reper se afla sub nivelul apei din sticla de nivel, inseamna ca portiunea de cofraj din zona respectiva a ramas in urma, iar daca se afla deasupra, inseamna ca s-a ridicat prea mult. Reglarea pozitiei orizontale se face actionand asupra cursorului verinelor.Un alt sistem de control al orizontalitatii este cel alcatuit dintr-o serie de repere metalice fixate pe tije in acelasi plan orizontal, fata de care se observa pozitia fiecarei verine prin intermediul unei rigle gradate.Sistemul este mai putin exact, insa nu se deregleaza usor. O alta metoda de control al orizontalitatii consta dintr-un dispozitiv de reglare automata a cursorului verinelor.In momentul in care o verina a ajuns mai repede la nivelul reperului,acesta cu ajutorul unei tije blocheaza verina, lasand pe cealalta sa o ajunga din urma. La constructiile circulare cu o singura celula,se vor monta patru fire cu plumb,dispuse pe doua axe rectangulare,iar la constructiile cu mai multe celule se vor monta cate trei fire cu plumb dispuse pe trei raze in fiecare celula. La constructiile dreptunghiulare se vor monta cate un fir cu plumb la fiecare din cele patru colturi plus doua la mijlocul laturilor lungi. continuare in 34 D.M.